MUCII - cel mai des intalnit simptom. Arata incheierea unui conflict de adulmecare. Asa cum animalele in salbaticie adulmeca un mediu nou, asa si noi, cei mici in special, "adulmecam" orice mediu nou, orice schimbare, orice aparitie de oameni noi pentru a stabili daca mediul este sigur. Pentru o adulmecare mai eficienta, mucoasa nasului sufera modificari, modificari care se soldeaza cu mult temutii muci atunci cand conflictul se termina si copilul decide ca mediul este sigur - mucii sunt de fapt acele celule care au eficientizat procesul de adulmecare, acum moarte, eliminate. Nasul se mentine curat si cam aste e tot ce putem face. Caz concret - la Craciun acum un an si ceva cand cel mic al nostru avea un an ne-am dus la bunici in alt oras, apoi la o verisoara unde am stat o zi sa se joace cu copiii ei si apoi la o pensiune la munte - totul in termen de o saptamana. Rezultatul - muuuulti muci cam la 2 zile de stat la pensiune cand s-au linistit apele.
TUSEA PRODUCTIVA - arata un conflict de sufocare. De regula provine de la mucii care infunda nasul copilului noaptea. Daca reusim sa mentinem nasul curat pe durata vindecarii conflictului de adulmecare si copilul poate sa respire, atunci tusea productiva nu va aparea.
TUSEA SEACA - arata 1. un conflict de sperietura sau 2. un conflict teama pentru teritoriul propriu pe care il simtim invadat. Primul caz: Este afectat laringele - tusea apare in faza de vindecare. Copiii se pot speria la gradinita din nenumarate motive - copii mai mari violenti, reguli diferite fata de acasa, obstacole diverse. Si un Mos Craciun inopinat poate provoca multa panica unui copil. Ei percep lucrurile diferit de adulti. Cazul 2: este afectata mucoasa bronhiala. Copilul isi simte teritoriul personal invadat.
INFECTII URINARE - mai rare, dar apar si la copii mici. Conflict de marcare de teritoriu - simt ca cineva vine peste mine, imi invadeaza teritoriul, nu pot sa-mi impun punctul de vedere, nu pot sa-mi marchez teritoriul - in salbaticie animelele isi marceaza teritoriul prin urina - in acest caz si la oameni apare aceasta necesitate, soldata cu modificari la nivelul sistemului urinar. Chiar daca ne dorim sau nu, trebuie sa recunoastem ca suntem fiinte inrudite vrem nu vrem cu animelele. Chiar daca avem ratiune, instinctele nu le putem controla asa de usor.
FEBRA - arata un conflict de panica, sperietura foarte puternica in care copilul se simte profund in pericol - "nu pot scapa din aceasta situatie, lupt sa scap si nu reusesc" - febra apare in faza activa de conflict. Daca copilul inca face febra chiar si la cateva zile dupa ce situatia a trecut, inseamna ca inca nu a depasit conflictul. Antitermicele administrate aiurea, nu fac decat sa intrerupa faza de vindecare si sa o prelungeasca. Convulsiile nu apar la febra foarte mare ci atunci cand copilul a resimtit alaturi de pericol si un conflict motrice - de ex. a fost tinut cu forta la o injectie si a simtit si imposibilitatea fizica de a fugi de pericol. Caz concret la mine: dupa o vara petrecuta in liniste la tara, pe o strada pe unde trec zilnic 2 carute si 3 biciclete si o masina la 2 zile, am revenit in Iasi si am mers cu copilul la gara sa luam o matusa venita la noi in vizita. Copilul a stat in carut (nu in carrier pt ca era prea greu sa-l mai car :( ) timp de o jumatate de ora timp in care ne-am deplasat pe o strada intens circulata, inclusiv de camioane. Rezultatul - noaptea a facut febra, febra care l-a tinut si a doua zi si i-a trecut abia a treia zi. L-am tinut doar in scutec, am aerisit des, i-am dat multe lichide, l-am scos afara la aer si asta a fost tot. Cate grade? Nu stiu. Am evitat sa verific ca sa nu intru in panica.
OTITA - in primul rand nu are nici o legatura cu nasul infundat asa cum se crede, nu are nici o treaba cu "raceala" - otita arata un conflict de "imbucatura auditiva", concret: urechea dreapta - "imi doresc enorm sa aud ceva si nu am auzit, nu am primit "imbucatura auditiva" pe care o asteptam; ex. un copil isi doreste sa i se spuna ca de ziua lui parintii ii vor organiza o petrecere si nu a auzit inca acest lucru; urechea stanga - "am auzit ceva/aud ceva care m-a deranjat foarte tare" - poate fi orice - zgomote nedorite, critica cuiva, niste cuvinte urate, un vecin care isi amenajeaza apartamentul si zilnic deranjeaza cu bormasina, etc. Trebuie specificat ca durerea apare in faza de conflict activ, deci mama trebuie sa fie atenta sa ajute copilul sa depaseasca situatia. Eu am trecut concret prin otita la urechea dreapta cu cel mic. Ne-am plimbat cu tramvaiul, a suferit f mult cand ne-am dat jos, mai voia, a plans sa mai mergem. A doua zi dimineata s-a trezit urland de durere la urechea dreapta. Ne-am chinuit asa vreo 3 ore. Il alaptam si incercam sa-l adorm. Adromea 5 minute si cum se muta cu capul pe dreapta, se trezea urland de durere. Imediat ce i-am spus ca mergem maine cu tramvaiul, a adormit, s-a linistit si s-a trezit fara nici o durere. Asta e tot ce am facut - i-am spus ca mergem cu tramvaiul si a adormit instantaneu. Avea 2 ani, o varsta la care asemenea situatia au proportie de tragedie
Polipi/amigdale - preiau textul lui Gabriel Margarit caruia ii multumesc "Polipii apar la faringe...conflictul la faringe este de doua feluri diferite pe stanga si dreapta. Pe stanga "vreau sa scap de o imbucatura dar nu pot. Pe dreapta: vreau o imbucatura dar nu o primesc.
Imbucatura poate sa fie mancare, dulciuri, pastile, cuvinte, jucarii, note, alte lucruri materiale...des apar de la faptul ca copiii sunt siliti sau mamance, sa bage in gura sau sa inghita manance sau ceva ce nu doresc sau nu pot sa spuna ceea ce ar dori, deci nu sunt ascultati de parinti, nu sunt luati in serios... ca la majoritatea bolilor la copiii parintii, scoala sau gradinita sunt cauza afectiunii...cat timp conflictul e activ polipii de pe faringe cresc iar cand este rezolvat ei sunt destramat cu ajutorul microbilor si deci apare miros urat din gura/nas.
Orice afectiune revine cat timp conflictul cauzal este inca activ sau recidiveaza regulat. Deci numai depistand cauza si eliminand comportamentul gresit pot disparea problemele.
Orice greseala a parintilor se rasfrange asupra lor intr-o forma sau alta...
Poate sa fie si conflictul mamei insa, care e preluat de copil si mama nu mai face simptome.".
In rest, acordati incredere copiilor, vorbiti cu ei, incurajati-i sa va spuna ce-au patit, sa va povesteasca problemele cu care se confrunta, ajutati-i sa treaca peste conflicte. Nu este suficient sa le ameliorati simptomele fizice. Sanatate multa!