Se afișează postările cu eticheta Geerd Ryke Hamer. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Geerd Ryke Hamer. Afișați toate postările

14 octombrie 2025

Cainele nostru fura oua de la vecini - iar trigemenul...


 Acum cateva zile (sambata) ma duc la strada sa iau un colet de la curier.

La intors ma opreste vecinul de jos sa mi se planga de unul dintre cateii nostri. Se pare ca ii intra in curte ziua cand este la munca si ii mananca ouale de la pasari. Imi vorbeste frumos, dar ne roaga sa legam cainele pentru ca ii face pagube. Simt totul ca pe o palma peste fata. Ii explic ca la noi cainii stau liberi ca sa alunge vulpea pentru ca locuim intr-o zona cu padurice in care mai vin si salbaticiuni. Vecinul imi spune ca ne intelege, ca si la el vine vulpea chiar daca e mai la vale spre sat...dar totusi ne roaga sa legam cainele. Ii dau dreptate. Totusi obrazul imi crapa de rusine. Simt ca pe o palme pe partea dreapta, partea partenerului (unde se incadreaza si vecinul). Am vorbit aici despre lateralitate si de ce partea dreapta a fost afectata...iar. Abia imi trecusera maselele.

Cainele cu pricina este tanar, foarte jucaus si la noi o tine numai in pozne - rupa garduri, distruge culcusurile pisicilor, taraie din colibe plapumi si paturi prin curte dupa ce le rupe in prealabil, roade lazi, rupe hartii peste tot daca prinde vreo bucata de revista sau carton. Eu una sunt satula de ispravi. Mai avem doi un pic mai mari ca varsta, dar la fel de "utili" in curte. Sunt suparata si dezamagita de ei toti  pentru ca nu dau dovada de prea multa inteligenta si vrednicie si tot eu am ajuns sa alung vulpea cu vuvuzeaua in timp ce ei distrug prin curte, rup nylonul de pe capitele de fan, alearga pisicile si dorm la soare.

Asa ca...problema vecinului era ultimul lucru de care mai aveam nevoie. Am urcat dealul trista si rusinata, epuizata si fara solutii.

La 3 zile dupa, luni, ieri adica, reusim sa cumparam o zgarda si sa legam cainele. Macar o vreme pentru ca nu imi place sa ii vad legati. Spre seara incepe durerea de falca, maselele ma deranjeaza dar mult mai putin decat data trecuta cand cu tipul de la mare. Deci, conflictul nu a fost atat de puternic precum atunci. Ma doare capul si o masea de sus. Si da, si de data asta ma deranjeaza mai tare la frig si vant.

Azi, marti, inca am aceeasi stare. Durerea arata ca sunt in faza de vindecare. Am explicat deja despre nevralgia de trigemen in articolul anterior, aici. Cat ma mai tine? Pai sambata, duminica, luni...3 zile. Sambata a fost conflictul iar luni spre dupa-amiaza rezolvarea. Mai am o zi de suportat si gata.

Sanatate multa tuturor,

Geo


--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

30 septembrie 2025

Rusine, palma invizibila peste fata si conflictele nervului trigemen


 La jumatatea lunii septembrie am reusit sa ajungem cateva zile la mare. Vreme minunata, plajele goale, in intregime ale noastre. Am rezervat un apartament dotat cu tot ce ne era necesar iar in prima zi ne-am dus la supermarketul din apropiere pentru a ne face provizii. Ca sa nu scoatem in fiecare zi masina si sa poata si sotul sa bea linistit bere am decis ca in prima zi sa cumparam o cantitate mai mare de produse pentru ca aveam in apartament inclusiv un frigider cu congelator ceea ce ne ajuta foarte mult.

Am umplut cosul cu toate bunatatile (eram in concediu la mare dupa un an de asteptare si chiar voiam sa nu ne lipseasca nimic) si am inceput sa punem produsele pe banda de la casa. In spatele meu era un individ care tot se inghesuia sa isi puna produsele lui, desi vedea ca avem cosul plin si ca ale lui nu incap INCA. 

La un moment dat i-am spus in limba romana ca imi pare rau, dar mai am produse si mai are de asteptat (sotul era deja in fata la casa si eu ramasesem la umplut banda) iar individul s-a uitat cu un aer superior la mine si mi-a raspuns cam ironic in engleza "yes, dear, you have a big family" (adica da, draga, ai o familie numeroasa, desi eram in magazin doar eu, sotul si copilul - m-a deranjat ironia) iar eu i-am raspuns in viteza ca nu, doar am o vacanta lunga ("no, just a long vacation"). 

Tipul m-a enervat, dar m-am simtit si prost totodata. Am simtit ca ma inrosesc de rusine ca am atatea produse pe banda, ca am cumparat ca disperatii (desi nu vad de ce mi-ar fi fost rusine, dar mi-a fost), ca nu poate sa isi pune produsele lui din cauza noastra. Cred ca la starea mea aiurea a constribuit si faptul ca mi-a vorbit in engleza ceea ce l-a facut in ochii mei involuntar superior (da, stiu, o mentalitate idioata de parlit si sluga in fata stapanului desi si eu vorbesc fluent engleza...si franceza, si inteleg spaniola, italiana). Stiu constient ca e o tempenie cum m-am simtit, dar a fost totul o fractiune de secunda si nu m-am putut abtine. Tipul din start se dadea interesant si superior. Mi-a trecut prin cap si ca e ucrainean pt ca erau o multime de masini cu numere de Ucraina in parcare. Si mi-a trecut prin cap si ca pustiul de langa el (era cu fiu-su se pare, cam de o varsta cu al nostru) primeste de 10 ori alocatie pe luna de la statul roman cat copilul meu care era si el langa mine, deci suntem mai parliti si amariti decat ei si din cauza asta. O suta de ganduri idioate, complet inutile si tampite, dar conflictul e conflict si m-a izbit. M-am simtit rusinata, ca si cum am primit o palma peste fata, am simtit ca m-am facut de ras, ca nu am ce cauta acolo, ca nu am de ce deranja "stapanii", ca nu merit sa ma bucur si eu de vacanta, o mie de ganduri tampite toate izvorand din mentalitatea de sarantoaca si sluga in care m-am nascut si am fost crescuta, in familia mea de tarani parliti de la coada vacii, invatata sa plec capul ca doar asa am de castigat, dar injurand printre dinti mentalitatea asta de rahat. Mda, cred ca se simte furia in ceea ce povestesc, dar durerea si conflictul au ramas dupa cele cateva secunde de langa casa supermarketului.


Ne-am dus la hotel, totul a fost OK, dar peste cateva zile, dupa ce am plecat de la mare, in prima noapte in Galati unde ne-am oprit am reusit cu mare greutate sa dorm. Ma durea capul si dintii. La cap era o durere continua iar la dinti durerea trecea cand pe mandibula, cand pe maxilar unde am cate o masea mai slabita. Durerea se muta cand pe maseaua de sus, cand pe cea de jos, fara un tipar anume, dupa cum avea ea chef. Totul pe jumatatea dreapta a capului. Mi-am dat seama imediat ce am patit si anume ca sunt in faza de vindecare legata de conflictul din supermarket.

Si acum sa va explic pas cu pas situatia. 

Ce este nervul trigemen - reprezinta un set de nervi cu 3 ramuri principale (ramura oftalmica, maxilara si mandubulara), adica se extinde atat in zona ochilor pe o ramura cat si pe zona dintilor pe doua ramuri. Pot fi afectate toate trei ramurile simultan sau doar o parte dintre ele.

Care sunt conflictele legate de acest nerv - am primit o palma peste fata (reala sau imaginara cum a fost cazul meu), cineva si-a batut joc de mine, m-am facut de rusine in fata altora, am fost palmuit, cineva m-a vazut cum m-am facut de ras (actiunea de a fi vazut duce cu sine afectarea in principal a ramurii oftalmice, de aici dureri de cap in special la tampla). "Imi vine sa il musc" pe cel in fata caruia m-am facut de ras sau care m-a facut de ras duce la afectarea ramurilor dentare.

Ce mi s-a intamplat mie si de ce au fost afectate toata ramurile nervului - am fost vazuta de individul din supermarket cum m-am facut de rusine si imi venea sa sar la gatul lui pentru felul in care m-a umilit...si evident sa il musc. Stiu ca nu suntem animale, dar instinctul exista chiar daca este reprimat (de aici cariile atat de multe).

De ce pe dreapta? Pentru ca sunt dreptace biologic iar dreapta este partea afectata de conflictele provocate de alte persoane care nu imi sunt mama sau copil. Am explicat lateralitatea aici

Cum se manifesta conflictul - in faza de conflict activ nu se simte nimic; nervul devine amortit tocmai pentru a nu mai simti umilinta, rusinea, "palma peste fata", fix cat am stat noi la mare. In faza de vindecare, dupa ce conflictul a fost depasit, apare durerea pentru ca nervul se reface. Poate aparea si edem atunci cand conflictul a fost mai lung si nervul a fost afectat mai sever. Edem = umflatura cauzata de acumularea de lichid. Nu este nimic de speriat. Nu vorbim de infectii sau alte bazaconii. Zona acumuleaza lichid pentru a proteja organele aflate in faza de vindecare pe durata rafacerii.

Cum stim ca e trigemenul si nu o durere banala de masea - durerea radiaza, afecteaza o arie mai mare, nu este localizata intr-un singur punct si se muta des de pe o ramura a nervului pe alta fiind agravata de frig sau vant. Cand iesim din casa si bate vantul durerea devine acuta si greu suportabila. 

Cum putem face sa ne treaca mai repede - in primul rand constientizarea cauzei poate duce la vindecare mai rapida. Mai ajuta remediile homeopate (am luat odata 3 doze de Sepia, remediul homeopat al femeilor lipsite de feminitate la interval de 15 minute intr-o situatia in care durerea nu mai trecea de peste o saptamana si mi-a trecut totul dupa doza 3, imediat, la cateva secunde - pentru ca ma simtisem umilita/facuta de ras in feminitatea mea de catre sotul nestiutor) sau remediile Bach. Se pot lua si medicamente usoare pentru durere, dar numai daca aceasta este insuportabila pana cand ne dam seama de la ce a aparut conflictul. Uneori durerea nu ne lasa nici sa gandim. In cazul meu durerea a fost suportabila (deci conflictul a fost moderat) si mi-a trecut in aproximativ 3-4 zile fara medicamente, cam atatea zile cat am stat la mare dupa incident. Atentie la remediile homeopate, nu se iau dupa ureche pentru ca un remediu gresit poate provoca alte afectiuni nedorite. Consultati un specialist daca nu va pricepeti. Mai ajuta vorbitul cu persoana care v-a provocat umilinta/rusinea daca o cunoasteti sau cu cineva apropiat despre situatie. Conflictele cele mai dure si greu de depasit sunt cele traite in solitudine.


Va pup si sanatate multa,

Geo

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

Despre lateralitate


 
În cadrul Noii Medicini Germane (NGM), un concept esențial pentru înțelegerea modului în care corpul răspunde la conflicte biologice este lateralitatea biologică. Spre deosebire de înțelesul clasic al lateralității (dreptaci/stângaci), în NGM, lateralitatea are un rol funcțional, ajutând la determinarea modului în care un conflict afectează corpul – mai exact, pe ce parte a corpului se vor manifesta simptomele sau boala.


Dr. Ryke Geerd Hamer, fondatorul NGM, a observat că bolile nu apar la întâmplare, ci sunt răspunsuri biologice adaptative la conflicte emoționale intense și neașteptate (numite conflicte biologice DHS – Dirk Hamer Syndrome). În funcție de lateralitatea persoanei, un conflict poate afecta partea dreaptă sau stângă a corpului, fiecare având o semnificație specifică.


Determinarea lateralității biologice

În NGM, lateralitatea biologică nu este determinată neapărat de mâna dominantă. Un test simplu propus de Dr. Hamer este următorul:

* Persoana este rugată să bată din palme ca într-un gest spontan de aplauze.

* Palma care se află deasupra (cea activă) indică lateralitatea biologică:

Dacă palma dreaptă este deasupra → persoana este biologic dreptace.

Dacă palma stângă este deasupra → persoana este biologic stângace.


Această lateralitate biologică este importantă pentru că determină „programul” de reacție biologică a corpului. Poate fi diferita de mana cu care am fost obosnuiti sa scriem la scoala de exemplu. Testul aplauzelor trebuie sa fie spontan pentru a nu avea timp sa ne gandim prea mult ce mana punem deasupra.


Importanța lateralității în diagnostic

În NGM, corpul este împărțit într-o logică strictă: fiecare organ are o corespondență în creier, și reacționează la conflicte specifice. Lateralitatea ajută la stabilirea localizării exacte a unei afecțiuni, precum și tipului de conflict care a dus la acea manifestare.


De exemplu:

* La o persoană dreptace, un conflict legat de „mamă sau copil” va afecta partea stângă a corpului (ex: sânul stâng).

* Un conflict legat de „partener” (soț, coleg, șef, etc.) se va manifesta pe partea dreaptă.


Cum tinem minte aceste aspecte? O mama dreptace isi tine copilul pe partea stanga pentru a-l hrani cu mana dreapta. Stanga este pentru un dreptaci partea conflictelor legate de mama persoanei, copiii persoanei sau toate acele fiinte pe care persoane le considera precum mama sau copiii sai. Daca avem un animal de companie si il privim ca pe copilul nostru, o boala pe partea stanga poate fi legata de acest animal. In acelasi mod, daca o femeie isi priveste sotul ca pe copilul sau (si nu ca pe un partener real), conflictele legate de el vor afecta tot partea stanga.

Partea dreapta este legata de toate acele fiinte pe care nu le consideram drept mama sau copilul nostru. Pot fi soti, colegi, vecini, straini intalniti pe strada, etc.

Pentru o persoană stângace, această logică se inversează.

Lateralitatea biologică este un element-cheie în interpretarea bolilor conform Noii Medicini Germane a Dr. Hamer. Deși contestată de medicina convențională, NGM oferă o perspectivă alternativă și holistică asupra sănătății, în care emoțiile, creierul și corpul funcționează ca un sistem unitar. În acest sistem, lateralitatea oferă indicii prețioase despre originea conflictelor și calea spre vindecare.


--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

5 august 2025

Abces - conflict murdarie gingie


 Imi place mult painea cu seminte. Si asa cum mananc destul de des, acum vreo 2-3 zile mi-am prajit cateva felii sa mananc cu masline, cas si rosii - mancare usoara de vara. O coaja de rosie mi-a ramas lipita de un dinte din fata si gingie si fara sa gandesc prea mult, cum umblam eu prin curte dupa masa, am bagat un deget in gura sa o scot pentru ca ma enerva. Imediat mi-a trecut un gand prin cap - nu am mainile chiar curate - dusesem la rate niste dovlecei. A ramas asa un gand pt ca mi-am vazut de treaba. Dar acel gand a fost conflictul meu.

Aseara, la vreo 2-3 zile distanta constientizez ca ma doare ceva in zona dintelui - nu era pielea barbiei ci durerea venea dinauntru. Pipai gingia - acolo era durerea. Un inceput de abces, gandesc eu, si ma pun la culcare. Asta este. Sigur am bagat ceva murdar in gura, gandesc si incerc sa imi amintesc cand si cum. Nu reusesc si ma culc. Dimineata, umflatura de vreo 3 ori mai mare si cu un punct de puroi in mijloc. Destul de neplacuta durerea, dar suportabila. Daca m-as duce acum la dentist, mi-ar zice ca am infectie la dinti, mi-ar recomanda antibiotic sa nu se extinda la cap. Ma pufneste rasul la acest gand si va scriu mai jos explicatia acestui fenomen ca sa nu va panicati cand patiti ca mine:

Incep cu ectodermul - organele unui viitor bebelus se dezvolta din 3 foite embrionare. Ectodermul este una dintre ele. A treia lege biologica a dr-ului Hamer spune ca toate organele care s-au dezvoltat din aceeasi foita embrionara se comporta la fel pe durata vietii organismului viu. Unele in faza de conflict activ pierd celule (cum sunt muschii si oasele) urmand ca in faza de vindecare sa se refaca cu celule mai puternice. Altele in schimb (cum e gingia) formeaza cresteri celulare (adica pe romaneste creste acolo tesut in plus pentru a spori functia organului respectiv care trebuie sa functioneze la capacitate mai mare), cresteri celulare care in faza de vindecare nu mai sunt necesare si sunt dizolvate cu ajutorul bacteriilor. Plamanii, mucoasa nazala sau pielea fac parte din aceasta categorie. Daca am luat antibiotice aiurea, bacteriile nu mai pot dizolva cresterea celulara care uneori este calcifiata/incapsulata si pastrata acolo "amintire".

Organele şi ţesuturile care derivă din ectoderm sunt:

– Epiderma (piele)

– Periost (membrană care acoperă oasele)

– Gura (mucoasa superioară), inclusiv buzele, cerul gurii, gingiile, limba, mucoasa glandelor salivare

– Nasul şi sinusurile

– Urechea interna

– Smalţul dinţilor

– Corneea, conjunctiva (membrană care acoperă suprafaţa internă a pleoapelor şi suprafaţa anterioară a globului ocular), retina şi corpul vitros al ochilor

– Ţesutul care căptuşeşte canalele galactofore

– Ţesutul care căptuşeşte canalele glandei tiroide

– Ţesutul care căptuşeşte canalul faringian

– Ţesutul care căptuşeşte arterele şi venele coronare

– Esofag (partea de sus 2 / 3)

– Mucoasa laringiană

– Mucoasa bronşică

– Mucoasa gastrică (curbura mică)

– Ţesutul care căptuşeşte canalele biliare şi vezica biliară

– Ţesutul care căptuşeşte canalele pancreatice

– Cervix şi vagin

– Ţesutul care căptuşeşte pelvisul renal, vezica urinară, ureter şi uretră (canal membranos prin care se elimină urina din organism)

– Ţesutul care căptuşeşte rectul (partea inferioară)

Bun. Ati vazut mai sus gingia. Aceasta se ingroasa pe durata fazei active a unui conflict de atingere nedorita sau de murdarie (se comporta fix precum pielea) si se subtiaza pe durata fazei de vindecare.

Puroiul - reprezinta acele celule moarte care nu mai sunt necesare dizolvate de catre bacterii pe durata de vindecare. Puroiul nu se extinde!! Nu ataca alte tesuturi. Nu este ceva contagios. Puroiul este strict acea parte de tesut DIZOLVATA pe care corpul o elimina. Nu aveti cum sa aveti un abces la dinti si apoi sa va treziti cu puroi la creier. Este o mare aberatie aceasta afirmatie. 

Si acum ce am patit eu: cand am atins gingia cu mana murdara, am suferit un conflict de murdarie. Totul a fost o clipa si s-a petrecut inconstient. Gingia s-a ingrosat pentru a tine murdaria la distanta. Cand conflictul s-a rezolvat, bacteriile au inceput sa dizolve tesutul in plus transformandu-l in mult-temutul puroi. Intre timp acesta a si iesit din gingie si durerea s-a diminuat mult. Durerea era de la gingia intinsa prea mult din cauza depozitului de puroi dinauntru. Cred ca pana diseara nu mai am nimic. Acum ma jeneaza usor la mestecat. Cum puteam evita? Sa merg imediat dupa ce am avut gandul cu mainile murdare sa ma spal pe dinti pana cand in mintea mea eram convinsa ca nu mai am gingia murdara. Asa anihilam efectele conflictului, dar nu m-am gandit pe moment.

Deci, cititi, informati-va si nu va mai lasati intimidati si panicati de un banal abces pentru ca nu este nimic grav.

Cu drag,

Geo


--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

14 mai 2024

Pietre la rinichi - Litotritie - Conflictul refugiatului...si NU mai luati, oameni buni, antibiotice aiurea!


Urmeaza un articol luuung, inarmati-va cu rabdare. Retineti din start ca persoana despre care va vorbesc a luat cu vreo 9 luni in urma antibiotic pentru o durere de masea...e un detaliu care va conta mai tarziu...

Acum cateva zile matusa mea a trecut printr-o procedura medicala numita "litotritie extracorporeala", o procedura care cu ajutorul unor unde de soc sparge in fragmente foarte mici pietrele la rinichi. Esti intins pe o masa unde trebuie sa stai complet nemiscat vreo 30 de minute, ti se lipeste un aparat de rinichi si acest aparat trimite unde care sparg pietrele, unde care provoaca durere desi ti se spune altceva inainte de procedura. Multa durere, stress, bani cheltuiti, medicamente inainte si dupa, mobilitate foarte redusa, pofta de mancare foarte scazuta...stand si analizand situatia am cautat sa aflu DE CE a trecut prin acea situatie, de ce se formeaza pietrele la rinichi, nu este si acolo un conflict? Si va voi povesti ce am gasit in Noua Medicina Germana, dar pana atunci cate ceva despre procedura medicala ca sa vedeti pana unde a dus medicina aceasta situatie.

Matusa mea a luat inainte de procedura (imediat dupa ce i s-a descoperit piatra de la rinichi si sursa durerilor de cateva luni) timp de doua luni, la recomandarea "profesorului" care urma sa efectueze procedura un medicament scump al carui rol este cel de slabire si modelare corporala. I s-a spus ca are in cazul ei rolul de a "inmuia" piatra si de a o face mai usor de spart. Nu a "inmuiat" concret nimic, piatra a fost extrem de dura in final. In prospect nu scria nicaieri despre pietre la rinichi ci doar despre eliminarea apei in exces, reglarea glicemiei si grasimilor pentru eliminarea kg in exces, dar cine eram noi sa ne dam cu parerea...

Lista de medicamente pre-procedura mai include inca 4-5 denumiri, nu le mai dau aici...s-au cumparat si administrat cu atentie...

Procedura a durat peste o jumatate de ora, foarte dureroasa, efectele de dupa la fel de dureroase, greata, intepaturi foarte dureroase in rinichi, inca o serie de medicamente scumpe si neplacute o perioada lunga dupa, recomandarea de a aduna pietrele si de a le duce la analize "pentru a descoperi cauza aparitiei lor" (HA!!), stress-ul permanent ca situatia se poate repeta, ca oricand pacientul poate face alte pietre la rinichi, limitare drastica a regimului alimentar (fara oxalati, sare si altele), limitare drastica a tipurilor de apa baute, nevoia de masurare constanta a PH-ului urinar si corectarea lui cu alte medicamente...

Chiar nu exista o explicatie si chiar nu putem preveni in nici un fel aceste situatii dureroase care pentru o persoana de peste 70 de ani duc la o inrautatire drastica a stilului de viata - limitari peste limitari, masa din bucatarie plina de pastile si prafuri? Matusii mele i s-a spus ca totul tine de predispozitia genetica a unor persoane. Deci...acest mare bau bau numit "predispozitie genetica" ajunge sa ne conduca viata. Chiar nu putem face nimic? Suntem complet la voia sortii? Doar sa ne masuram mereu PH-ul urinar, sa nu bem si sa nu mancam decat din acea lista limitata de alimente, toate celelalte fiind complet periculoase pentru noi? 

Am cautat si am citit tot ce am putut din toate materialele de medicina germana si am pus totul cap la cap. Bineinteles ca dr. Hamer are o explicatie si i se cam potriveste matusii mele. Ajungem la conflictele asociate tubului renal colector. In cazul in care o fiinta (animal sau om deopotriva) se afla intr-o situatie in care cantitatea de apa si hrana pe care o are la dispozitie este limitata (sau i se pare ca acest lucru se intampla, conflictul poate fi real sau imaginar), aceste tesuturi se maresc in volum si isi intensifica astfel functiile pentru ca organismul sa se poata descurca cu ceea ce are la dispozitie. Cand conflictul este incheiat, tesutul in exces este eliminat cu ajutorul bacteriilor si rinichiul revine la normal. Daca in organism nu se mai gasesc bacteriile necesare acestui proces de descompunere, tesutul in exces este incapsulat. Acest mod de a reactiona la un dezechilibru nu este specific rinichiului ci tuturor acelor tesuturi care s-au dezvoltat din aceeasi foita embrionara, adica endodermul in acest caz. Plamanii sunt inclusi in aceeasi categorie de exemplu. Nu dau prea multe detalii anatomice, cercetati si singuri.

Si cand un om nu mai are in organism aceste bacterii? Va reamintesc frazele cu care am inceput articolul - "Retineti din start ca persoana despre care va vorbesc a luat cu vreo 9 luni in urma antibiotic pentru o durere de masea"...in plus, din cauza problemelor de stomac adunate de-a lungul anilor mananca putin si nu foarte variat, evita alimentele acre sau fermentate...adica acelea cu bacterii bune.

Revenind la tubii colectori, conflictele care ii afecteaza pe acestia conform descoperirilor doctorului Hamer poarta numele de "conflictul refugiatului" si includ:

- situatia in care am ramas fara bani, serviciu, mancare

- sunt singur pe lume (de ex atunci cand plecam intr-o tara straina unde ne simtim abandonati)

- sunt intr-o situatie in care nu am nici un ajutor

- ma simt abandonat/parasit de toata lumea

- sunt prost ingrijit

- nu sunt iubit

- am pierdut totul

Dupa rezolvarea conflictului, tesutul in exces este destramat si eliminat ceea ce face normala prezenta in urina a puroiului, a sangelui, a globulelor rosii, a proteinelor, urina poate fi tulbure, urat mirositoare.

In cazul in care organismul nu poate destrama tesutul in exces pentru ca nu mai are bacteriile necesare, il incapsuleaza, adica il calcifiaza si il lasa acolo "amintire". 

Si revenind la matusa mea - locuieste singura, petrece mult timp in casa, se simte de multe ori abandonata, fara ajutor, singura iar anul trecut a luat antibiotice pentru ca s-a speriat de durere de dinti. Intelegeti acum cum e cu piatra ei la rinichi?

Si ce e de facut? Pai nu va lasati rudele in varsta singure daca aveti cum, mergeti si ii vizitati des, cereti-le sfatul si ajutorul, faceti-i sa se simta utili, implicati-i cat de mult puteti in viata voastra...si nu ii lasati sa mai ia antibiotice aiurea. Si da, pietrele reapar daca conflictul recidiveaza...

Si am uitat sa adaug ceva...piatra a fost la rinichiul stang. Luand in calcul lateralitatea despre care am tot vorbit in alte articole, partea stanga pentru o mama dreptace (cum e matusa mea) este partea mamei sau a copiilor. Deci conflictul matusii mele a avut legatura cu toate acele persoane incluse in aceasta categorie...

Va pup si sanatate multa,

Geo


--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

13 mai 2024

Tuse seaca - conflict de pierdere teritoriala - mi-am pierdut si apoi recapatat mama


Acum vreo 20 de ani mama mea a ramas fara serviciu, a intrat in somaj, s-a terminat si somajul si la varsta de 50+ s-a trezit fara niciun venit intr-un oras unde posibilitatile de angajare pentru persoane de aceasta varsta erau foarte limitate. Solutia ei a fost munca de asistent maternal. A primit o fetita de 4 ani cu handicap si retard mental. 20 de ani mai tarziu, dupa ani in care nu am avut-o alaturi si am vazut-o doar de 2 ori pe an, a venit timpul sa se pensioneze. Sistemul nu a ajutat-o deloc in a renunta la activitatea aleasa. Nu vin cu detalii. Omeneste vorbind nu poti renunta atat de usor, dar fizic si din punct de vedere al varstei devenise tot mai greu sa ingrijeasca o tanara cu retard mental, forta fizica mai mare decat a mamei, toane si "pitici". In toti acesti ani nu a avut nici concediu pentru ca a lasa copilul la cineva insemna sa iei si tu copilul/copiii acelei persoane pe durata concediului lor iar pentru mama o singura persoana cu handicap in casa era suficienta. Ma opresc aici cu detaliile. 

In decembrie anul trecut, dupa nenumarate discutii cu cei de la Protectia copilului si lipsa solutiilor din partea lor, gasise un camin privat unde sa lase fata, mi-a spus cu bucurie, m-am entuziasmat, dar in final a decis sa renunte pentru ca nu era multumita de conditiile de acolo. Deja ma vedeam petrecand mult mai mult timp cu ea, venind la noi, jucandu-se cu nepotul ei, mergand cu totii la plimbare, recuperand tot ce nu am facut 20 de ani. Am avut un soc atunci cand a decis sa nu mai renunte la ea...si acel soc este cel care a determinat aceasta postare. 

In aprilie anul acesta lucrurile au luat o intorsatura neasteptata - in doua saptamani s-a gasit un loc in caminul administrat de primarie, conditii foarte bune, mama multumita, a reusit sa isi recapete libertatea...iar eu mama. Dupa jumatatea lunii aprilie a venit la noi in vizita doua saptamani timp in care am facut tot ce visam de ani de zile - ne-am dus la teatru, am mancat in oras, ne-am plimbat, am vizitat rudele, am petrecut timp in gradina, am povestit iar pe mama am vazut-o in sfarsit linistita, libera, relaxata, fara nelipsita "povara" agatata de ea mereu si cerand mereu atentie. Mda, stiu ca suna dur si urat din partea mea, dar in tot acest timp nu am avut mama iar copilul meu nu a avut bunica - vorbeam la telefon, ne vedeam cam 15 zile cumulat pe an si cam atat. Nu stiu ce inseamna ca ai un ajutor ca proaspata mamica si tot asa.

Ca sa scurtez povestea, la o saptamana dupa ce mama a venit la noi m-a luat o tuse seaca enervanta care m-a pus pe ganduri. Tuse seaca inseamna fie o sperietura puternica in faza de vindecare - se simte in laringe si aici ajuta bomboanele de tuse (exclus in cazul meu), fie un conflict de pierdere teritoriala tot in faza de vindecare - se simte in plamani, in bronhii si bomboanele sau siropurile nu ajuta. Si intr-o noapte, stand eu asa treaza si incercand sa dorm printre excesele de tuse mi s-a aprins "beculetul" - mama, am pierdut-o pe mama si am recapatat-o de curand. Ea era "teritoriul" meu pierdut.

Dupa constientizarea conflictului tusea m-a mai tinut cam doua saptamani, dar a fost din ce in ce mai slaba. Sincer speram sa nu ma tina chiar foarte mult chiar daca conflictul a fost mai de lunga durata. Din fericire, constientizarea a ajutat. 

Sanatate multa tuturor,

Geo


--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

26 februarie 2024

Ce este criza epileptoida/epicriza - cu exemple


Spus simplu si clar, criza epileptoida este punctul de apogeu al procesului de vindecare. Este de scurta durata, uneori cateva ore,  uneori un minut maxim, dar trebuie luata in seama si inteleasa pentru ca poate fi fatala atunci cand conflictul a durat mai mult de 9 luni.

Hai sa o luam in pasi marunti.

1. Pasul 1 - faza de conflict activ - atunci cand se produc dezechilibre in organism, ne consumam, ne stresam, nu ne convin lucruri, trecem prin diverse socuri psihice. In general aceasta faza nu este insotita de dureri. Sunt doar cateva mici exceptii precum otita sau amigdalita. Suferm soc dupa soc si nici macar nu ne dam seama. Daca aceste socuri ar fi insotite de dureri, macar le-am constientiza si am invata sa le oprim. Din pacate ne dam seama cand este prea tarziu.

Pasul 2 - rezolvarea conflictului - se face prin constientizarea problemei, cu ajutorul trecerii timpului, prin diverse intamplari care pun lucrurile in viata noastra in ordine sau cu ajutorul remediilor homeopate sau florale. Din acel moment incepe faza de vindecare.

Pasul 3 - prima jumatate a fazei de vindecare - este de cele mai multe ori insotita de dureri. Atunci de fapt are loc echilibrarea organismului, tesutul creste la loc, se reface, se inlocuieste cu celule mai puternice sau se descompune acolo unde au fost cresteri celulare de care nu mai este nevoie. Aici consideram noi ca suntem "bolnavi". De fapt, suntem in faza de vindecare pentru ca tocmai am depasit problema.

Pasul 4 - criza epiletoida/epileptica/epicriza are loc la mijlocul/apogeul procesului de vindecare, atunci cand organismul tureaza la maxim motoarele sa repare si sa echilibreze tesuturile. Se manifesta prin diverse simptome, de obicei dure, care sunt legate de tipul de tesut afectat. Pot fi dureri de cap, greturi, dureri foarte puternice in locul afectat, crize de astm, ducand pana la accidente vasculare cerebrale sau infarct miocardic. Daca deschideti acest blog pe laptop, in partea dreapta veti gasi mai multe resurse utile printre care si o carte in format pdf a doctorului Hamer. Epicriza este descrisa si acolo, incepand cu pagina 17 si apoi pentru fiecare tesut abordat in parte. Epicriza poate fi fatala atunci cand conflictul a durat mai mult de 9 luni pentru ca organismul este atat de dezechilibrat incat vindecarea este mult prea solicitanta. Uneori este mai bine sa nu se rezolve conflictul deloc.

Pasul 5 - daca nu au loc recidive ale conflictului, urmeaza a doua jumatate a fazei de vindecare, un proces mult mai bland si cu dureri mai putin intense. 

Si acum exemplul meu: in urma unei sesiuni de eliberare energetica pe baza codului emotiilor, am lucrat pe trauma de abandon din copilarie pe care am resimtit-o atunci cand parintii mei m-au lasat la tara la bunici pe o durata de cativa ani. La cateva ore dupa sesiune am inceput sa am niste dureri destul de puternice (6-7 din 10) la maxilar, partea stanga, partea mamei conform lateralitatii mele. Patru nopti nu am putut dormi de durere decat cu Algocalmin. Simteam durerea in os, nu era un dinte anume ci o zona, ceea ce inseamna ca atunci cand am fost lasata la bunici, sentimentul meu in legatura cu mama a fost de imposibilitate de a o musca de furie pentru ceea ce a decis sa faca. Acum stiu situatia, inteleg de ce a ales ce a ales, nu a depins de ea, dar la un an nu stiam. Conflict clar de devalorizare legat de incapacitatea mea de a musca. Iar durerea era mai dura spre seara si noaptea cand organismul meu se oprea din activitatile zilnice si avea timp si resurse sa se ocupe de vindecare.

Odata cu rezolvarea lui, osul a inceput sa se refaca si sa ma doara. 

Dupa a patra noapte, pe la 6 dimineata, cand Algocalminul si-a terminat efectul, m-a luat o durere crunta de nu stiam efectiv cum sa ma abtin sa nu urlu de durere si sa nu trezesc baietii. O durere groaznica in zona dintilor de sus, partea stanga. Totul a durat maxim 1 minut, nu mai mult. Nu mai aveam sperante ca voi reusi sa dorm ci doar ma gandeam cu groaza cum voi trece peste ziua ce urma. 

Dupa un minut, durerea s-a diminuat aproape de tot, aproape nu mai simteam durere deloc, doar o usoara jena. Nu imi venea sa cred. Nu am facut nimic in tot acest timp, nu am luat pastile, doar m-am tavalit in pat de durere. A mai ramas o usoara jena pe care inca o am acum la o zi dupa. Inseamna ca mai am cam 2 zile de usoara jena de "suportat" si e gata vindecarea. Vorba vine "de suportat" pt ca nu mai simt aproape nimic. Dupa acele dureri groaznice, totul s-a linistit.

Sper ca ati inteles cum sta treaba cu aceasta criza. Daca ati avut un conflict scurt, nici macar nu o sa o simtiti. Daca conflictul a fost mai lung, va fi mai neplacuta si veti resimti starile legate de tipul conflictului. Nu o sa simtiti criza de astm, daca conflictul nu v-a afectat plamanii si asa mai departe. Ce veti simti pe durata crizei este legat strict de tesutul afectat.

Si inca un detaliu...dupa epicriza este posibil sa urinati mai mult. Pe durata primei faze a vindecarii organismul are tendinta sa retina apa pentru a proteja tesutul afectat pe durata reparatiei. Dupa epicriza, acele depozite de apa sunt eliminate.


Al doilea exemplu - o cunostinta de-a mea care se plange de dureri de rinichi si de urme de urina in sange la analize. 

Conflict suferit -  senzaţia de a rămâne singur/singură, abandonat/ abandonată, conflict legat de sentimentul de „a fi părăsit”, conflict legat de sentimentul de „a nu fi îngrijit” sau de „a fi prost îngrijit”, conflict legat de „senzaţia de a te afla în deşert” (fără apă), conflict legat de sentimentul de „a fi pierdut totul”, conflict legat de sentimentul de „a nu fi iubit”.

Tesut afectat - tubul renal colector

In epicriza apar dureri de rinichi si posibil sange, puroi si proteine in urina.

Cititi cartea doctorului Hamer si sanatate multa tuturor si numai bine,

Geo


--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

3 ianuarie 2024

"Junghi" omoplatul drept - nu ma pot baza pe sot


 In 2023 am scris foarte putin. Cunoscand din ce in ce mai bine legile biologice am reusit de multe ori sa anticipez si sa evit conflictele in familia noastra (adica dezechilibrele) si apoi boala (adica faza de vindecare, de echilibrare), am reusit sa oprim procesul inainte de a incepe, am vorbit despre starile si sentimentele noastre in asa fel incat conflictul sa nu indeplineasca cele 3 conditii:

- ne suprinde cand ne asteptam mai putin

- ne tulbura linistea si echilibrul sufletesc

- nu avem cu cine sa impartasim emotiile traite si starile negative prin care am trecut

Cunoscand toate aceste detalii am reusit sa evitam unele conflicte iar pe altele le-am discutat mult astfel incat efectul lor a fost minim.

O sa va scriu totusi despre o situatia mai veche care ma bantuie de vreo 15 ani, dar pe care se pare ca am rezolvat-o in ultimele doua saptamani. Iata povestea:

Sotul meu a lucrat ani buni in domeniul tehnic, service aparatura medicala pe o zona care acoperea toata tara. Numarul de aparate s-a tot marit, firma nu a mai angajat oameni noi pentru ca sefii se temeau ca nu vor putea monitoriza corespunzator oamenii din alte zone decat cea unde firma isi avea sediul. S-a ajuns in situatia in care echipele de service erau plecate 5-6 zile pe saptamana. Ajunsesem sa urasc cuvantul "Arad", "Oradea" si "Satu Mare" pentru ca stiam ca iar raman singura o saptamana. Imi vedeam sotul uneori doar duminica, era neplacut, dar nu catastrofal pentru ca si eu munceam mult, calatoream in interes de serviciu. Ii simteam lipsa, ma mai plangeam, dar mergeam inainte. Eram amandoi ocupati, castigam bani si treaba mergea bine. 

Totul pana cand a venit fiul nostru si m-am trezit singura cu un copil care nu ma lasa sa dorm 2 ore legate pe noapte, un caine care la 5 dimineata trebuia scos la plimbare, mormane de scutece murdare si nici un sprijin. Asta era acum 10 ani.

Sotul si-a schimbat job-ul dupa vreo 4 luni de cautari, firma noua era doar pe 6 judete, vreo 4 ani a fost mai bine, apoi lucrurile au inceput iar sa o ia pe panta descendenta...adica iar eu singura cu toate pe cap cate 2-3 zile pe saptamana. De data asta o gospodarie de un hectar, animale, pasari, curent doar din panourile solare, trai la marginea satului printre livezi, cu mistreti misunand in jurul terenului nostru, bursuci si alte jivine. Si da...si nopti intregi doar eu, copilul si cei 5 caini care erau baza mea.

Am tot discutat problema ani de zile de m-am saturat de subiect. Fara rezultat pentru ca este greu sa fortezi un om caruia ii place meseria lui sa se angajeze intr-un job de birou care nu ii place si pe care il face in sila. In ziua de luni, acum 2 saptamani fix sotul ma anunta ca iar pleaca vreo 2 zile nu mai stiu pe unde. Plecarea de acasa era luni seara si iar urma sa raman singura vreo 3 nopti. M-am posomorit, am incercat sa nu comentez, dar el mi-a vazut fata si m-a rugat sa nu ma supar iar. I-am explicat ca nu pot sa ma prefac vesela cand nu sunt si i-am spus iar ca vreau sa stea mai mult cu mine acasa, sa am pe cine ma baza, sa isi caute ceva online sau mai stiu eu ce. Din pacate nu pentru toata lumea aceasta este o optiune si sotul meu este in categoria oamenilor foarte stabili care nu fac schimbari usor. Doar impinsi foarte tare si trantiti sau amenintati, ceea ce nu intentionam sa fac. Cel putin nu de data asta. Doar m-am suparat, am discutat aceeasi poveste iar, am incercat sa nu arat ca ma deranjeaza ca iar pleaca, am incercat sa imi amintesc ca am mai mult timp pt mine, dar n-a mai functionat si am stat suparata cateva ore.

In final a decis sa nu plece in acea seara desi i-ar fi fost mai usor ci a doua zi dimineata la 7, cu trezire la 6, mai greu pt el. Am apreciat mult decizia, totul bine, m-am descurcat ca de obicei pt ca nu ma lasa cu multe pe cap de fapt ci este doar starea mea proasta dupa ani de stat singura. Am mereu tot ce imi trebuie la indemana, e un om minunat, doar ca nu imi place sa stau singura.

Miercuri seara, adica la 2 zile dupa, m-am trezit la culcare cu o durere cam neplacuta in spate, in dreptul omoplatului, pe partea dreapta. Durere de intensitate 5 sa zic pe o scara de la 1 la 10. Ma deranja cand respiram mai adanc sau cand stateam in anumite pozitii. Ca si cum muschiul inauntru era blocat sau rigid.

A doua seara la fel. Ziua nu aveam nimic, doar noaptea la culcare. M-am apucat de procesat problema. Partea dreapta pt mine care sunt dreptace este partea partenerului, deci m-am gandit ca sotul este "vinovat" cel mai probabil. Gasiti informatii despre lateralitate aici, in postarea anterioara. Iar durerea aparea seara pt ca atunci corpul se opreste din activitatile zilnice si "are timp" si resurse pentru echilibrare si vindecare.

Am identificat zona ca fiind omoplatul si conflictul legat de omoplat "nu ma pot baza pe cineva". Nu este singurul conflict legat de omoplat dar acesta mi se potrivea mie. Celelalte conflicte legate de omoplat sunt: nu pot imbratisa sau tine in brate pe cineva (poate si asta mi se potrivea un pic), nu pot sprijini eu pe cineva, nu am putut ingriji pe cineva drag. Toate conflicte de devalorizare.

Ce inseamna devalorizarea o sa intrebati poate? Atunci cand nu ai incredere ca poti face ceva. Nu sunt in stare sa alerg destul de bine (conflict de devalorizare la picioare pt un atlet), nu sunt in stare sa urc scarile acestea (un copil mic care face apoi febra musculara la picioare), nu sunt in stare sa sustin toate aceste probleme care ma apasa (devalorizare la spate). Mai multe articole despre devalorizare aici. Devalorizarea afecteaza muschii si in fazele mai profunde oasele. Osteoporoza la batrani este o forma de devalorizare, atunci cand acestia nu se mai simt in stare sa faca anumite activitati. 

Cum functioneaza mecanismul biologic in cazul devalorizarii? In faza de conflict activ, adica atunci cand simtim lipsa de incredere in noi sau in acea parte a corpului pe care vrem sa o folosim, corpul elimina partea din acel tesut pe care o considera slaba, adica tesutul se subtiaza, pierde celule. In aceasta faza nu simtim durere. Dupa ce ne-am rezolvat conflictul, in faza de vindecare sau de echilibrare, corpul repara acel tesut adaugand celule noi, mai puternice pentru a ne ajuta sa sustinem mai bine activitatea pe care doream sa o efectuam. In aceasta faza simtim durere pentru ca se testeaza terminatiile nervoase. Cu cat conflictul a durat mai mult, cu atat corpul a eliminat mai multe celule slabe si cu atat faza de vindecare/refacere va dura mai mult si va fi mai dureroasa. Va pune pe ganduri treaba asta? sa invatati sa va scurtati conflictele daca nu vreti sa suferiti de dureri luni intregi. Ajuta calmantele? Ajuta atunci cand nu mai suportati durerea pentru ca durerea puternica si prelungita poate duce la recidive, adica conflictul se reactiveaza in acea zona. Simtitm durere deci avem incredere tot mai scazuta in acel muschi sau os, apare iar devalorizarea, subtierea tesutului si iar o luam de la capat cu vindecarea.

Si acum revenind la mine, cum am evoluat eu? O saptamana am simtit durere moderata doar noaptea. In a doua saptamana, durerile s-au intensificat. Le-as fi dat un 8 din 10. Ma durea spatele si ziua, nu puteam respira ca lumea cu plamanul drept pt ca simteam muschiul rigid si dureros iar la fiecare incercare de stranut urlam de durere. Noaptea imi puneam o patura impaturita sub spate ca sa dorm intr-o pozitie mai confortabila. Ma intorceam foarte greu de pe o parte pe alta, cu dureri. Dormeam decent doar pe spate, pozitie in care muschiul statea intins. 

Dupa a doua saptamana durerile s-au redus la 3, apoi au disparut. Cu totul, intreg procesul de vindecare a durat aproximativ 16-17 zile. Conflictul insa a fost mai lung, dar am stiut ce am, am asteptat cu rabdare sa imi treaca, mi-am urmarit zilnic starea fara frica, fara sa iau medicamente pentru ca era suportabila. Pentru ca am constientizat cauza, vindecarea a durat mai putin decat conflictul.

Daca aveti probleme cu durerile de spate, atentie la zona. Sunt conflicte diferite. Iata la modul general cateva detalii: zona cervicală/gât - conflict de devalorizare intelectuală (mă simt prost, m-am simțit sub nivelul cuiva într-o anumită situație), zona pieptului - nu pot fi șeful, nu am suficientă autoritate, nu pot fi sef in casa, zona lombara - cuvintele mele nu sunt luate in calcul, vorbesc degeaba pentru ca nu ma asculta nimeni, cuvintele mele nu au greutate, zona sacrala - autodevalorizare de natura sexuala sau legata de nastere. 

Multa sanatate tuturor si sper ca v-a folosit postarea mea,

Geo

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

19 decembrie 2023

Despre tartru din perspectiva NMG si dovada ca nu este generat de dulciuri sau fumat

Orice articol din domeniul medical pe care l-am citit online justifica aparitia tartrului ca fiind cauzata de urmatoarele: nivelul scazut de saliva, alimentele si fumatul. Printre alimente sunt enumerate carbohidratii (adica tot ce contine faina, paine, biscuiti, dulciuri diverse), zaharurile (bomboane, prajituri,inclusiv fructe, sucuri acidulate). Puteti citi mai multe aici - este primul articol pe care mi s-a oprit privirea, articol provenind de pe un site din domeniul stomatologic al unei clinici foarte mari si renumite, cu tehnologie de ultima generatie si tot tacamul - https://www.dentestet.ro/blog/tartrul-dentar-ce-este-cauzele-aparitiei-tipuri-de-tratament

Bun. Si cine sunt eu sa combat asa ceva? Nu eu combat ci renumitul dr. Geerd Ryke Hamer, medic cu ani de experienta si studiu, mult combatut si hulit. Eu doar aduc o dovada personala care il sustine pe dr. Hamer.

Daca tartrul ar fi provocat de saliva, alimente sau fumat, nu ar fi normal ca el sa se depuna uniform pe masele de exemplu? Nu avem aceeasi saliva in intreaga gura sau nu mancam alimente cu dintii prezenti toti in acelasi loc? Intreb si eu...

Maselele mele din partea stanga sus - impecabile, fara pic de tartru:



Si cele din dreapta, tot sus, dar pline de tartru ceva de groaza:




Oare de ce?

Mananc mai mult pe o parte si mai putin pe alta? Nu, nici vorba si chiar daca as manca, mancarea se plimba prin gura destul cat substantele "periculoase" sa fie raspandite peste tot.

Si atunci de ce?

Evident smaltul dintilor cu tartru este diferit de cel al celorlalti. Oare de ce?

Medicina germana evident ne da explicatia, foarte clara.

Este eternul conflict asociat dintilor si intregului sistem digestiv in general, furie, nervi, dorinta de a musca, de a te razbuna pe cineva care ti-a facut rau. Asa cum cainii se musca intre ei atunci cand sunt furiosi si oamenii au biologic aceeasi tendinta, doar ca regulile sociale si normele etice nu le permit. Si atunci ce fac? Pai apar diverse dezechilibre de-a lungul sistemului digestiv, acolo unde suntem mai sensibili. Unii fac carii cu duiumul si au dintii distrusi pentru ca au vrut sa muste adversarul si nu au putut, altii arsuri la stomac, altora li se umfla amigdalele, altii au greata si diaree incercand sa dea afara diverse imbucaturi toxice (situatii, nu mancare), altii se constipa incercand sa-si marcheze teritoriul si tot asa.

Pai si ce-i cu tartrul meu?

Aici intervine termenul de lateralitate definit de dr. Hamer. Persoanele dreptace au pe partea stanga conflicte legate de mama sau copii iar pe partea dreapta conflicte legate de perteneri. La stangaci este invers. De ce dreptacii pe stanga? Pentru ca o mama dreptace isi tine copilul in stanga cand ii da de mancare. Stanga este partea mamei sau o copiilor (a animalelor de companie si a tuturor celor pe care ii consideram mama sau copii pt noi) si dreapta a partenerilor (adica tata, sotul, vecini, colegi, etc, toti care nu ne sunt mama sau copil). Si sotul poate fi pe stanga daca il privim ca pe un copil si nu ca pe un partener real de viata.

Lateralitatea la majoritatea organelor ne ajuta sa vedem cine ne-a provocat conflictul. Daca pe o mama dreptace o doare spatele de exemplu pe dreapta, inseamna ca este posibil ca acel conflict sa fie provocat de partener. Daca i se strica dintii pe stanga, posibil sa fi simtit furie fata de propria mama care la un moment dat i-a impus sa faca ceva ce nu isi dorea. Cred ca e clar...

Eu sunt dreptace, deci dintii mei pe dreapta sunt legati de cineva din categoria partener. Cum ii am de cand ma stiu asa cu tartru, vinovatul nu este sotul ci tata care atunci cand eram mica a fost foarte dur cu mine. Nu intru in detalii. Duritate si presiune psihica dincolo de normal. Nu luam o varga la fund ci un bocanc militar in spate. Din acestea...

Bun, bun si acum sa revenim la tartru. Cum apare el?

Dr. Hamer spune asa: cand la dinti este afectat tartrul inseamna ca am suferit un conflict de "nu am voie sa musc", cand este dentina inseamna ca "nu pot fizic, ca adversarul este mai puternic". Cum eu am si tartru, si carii in acea zona, inseamna ca m-am "bucurat" de ambele conflicte simultan.

Tartrul apare pe smaltul afectat. Smaltul sanatos este atat de puternic si de lucios incat o biata bomboana sau un mar, nu au nicio sansa. Doar atunci cand tartrul isi pierde din luciu, adica se degradeaza in urma unui conflict intern, permite mineralelor din saliva sa se depuna. 

Interesanta treaba, nu?

Si cum se rezolva problema? Detartrajul nu este cea mai buna solutie. Tartrul de multe ori tine dintii conectati impreuna si in urma detartrajului, va spun din experienta celor apropiati, ajungem sa pierdem dintii care nu se mai tin bine pentru ca gingia nu a avut timp sa isi revina. Detartrajul este o solutie brutala. Problema se rezolva scapand de conflictele pe care le avem cu persoanele pe care am vrut sa le muscam si nu am putut. A mima ca muscam o persoana muscand dintr-un morcov sau mar poate fi o solutie, dar e cam complicat dupa 30 de ani de conflict. Iar eu cu tata...imi e mila de el acum ca e batran incat nu ma mai indur sa il musc. Uneori mi se intampla la incisivii din fata jos sa cada bucatile de tartru singure, dar se formeaza apoi la loc. Probabil ca atunci cand vom reusi sa ne depasim complet conflictele vom avea si dinti impecabili.

Ce parere aveti?

Aveti grija de voi, 

Geo

--------------------------

Aveti aici si un curs in engleza pentru incepatori daca va intereseaza:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318