Pietre la rinichi - Litotritie - Conflictul refugiatului...si NU mai luati, oameni buni, antibiotice aiurea!

Urmeaza un articol luuung, inarmati-va cu rabdare. Retineti din start ca persoana despre care va vorbesc a luat cu vreo 9 luni in urma antibiotic pentru o durere de masea...e un detaliu care va conta mai tarziu...

Acum cateva zile matusa mea a trecut printr-o procedura medicala numita "litotritie extracorporeala", o procedura care cu ajutorul unor unde de soc sparge in fragmente foarte mici pietrele la rinichi. Esti intins pe o masa unde trebuie sa stai complet nemiscat vreo 30 de minute, ti se lipeste un aparat de rinichi si acest aparat trimite unde care sparg pietrele, unde care provoaca durere desi ti se spune altceva inainte de procedura. Multa durere, stress, bani cheltuiti, medicamente inainte si dupa, mobilitate foarte redusa, pofta de mancare foarte scazuta...stand si analizand situatia am cautat sa aflu DE CE a trecut prin acea situatie, de ce se formeaza pietrele la rinichi, nu este si acolo un conflict? Si va voi povesti ce am gasit in Noua Medicina Germana, dar pana atunci cate ceva despre procedura medicala ca sa vedeti pana unde a dus medicina aceasta situatie.

Matusa mea a luat inainte de procedura (imediat dupa ce i s-a descoperit piatra de la rinichi si sursa durerilor de cateva luni) timp de doua luni, la recomandarea "profesorului" care urma sa efectueze procedura un medicament scump al carui rol este cel de slabire si modelare corporala. I s-a spus ca are in cazul ei rolul de a "inmuia" piatra si de a o face mai usor de spart. Nu a "inmuiat" concret nimic, piatra a fost extrem de dura in final. In prospect nu scria nicaieri despre pietre la rinichi ci doar despre eliminarea apei in exces, reglarea glicemiei si grasimilor pentru eliminarea kg in exces, dar cine eram noi sa ne dam cu parerea...

Lista de medicamente pre-procedura mai include inca 4-5 denumiri, nu le mai dau aici...s-au cumparat si administrat cu atentie...

Procedura a durat peste o jumatate de ora, foarte dureroasa, efectele de dupa la fel de dureroase, greata, intepaturi foarte dureroase in rinichi, inca o serie de medicamente scumpe si neplacute o perioada lunga dupa, recomandarea de a aduna pietrele si de a le duce la analize "pentru a descoperi cauza aparitiei lor" (HA!!), stress-ul permanent ca situatia se poate repeta, ca oricand pacientul poate face alte pietre la rinichi, limitare drastica a regimului alimentar (fara oxalati, sare si altele), limitare drastica a tipurilor de apa baute, nevoia de masurare constanta a PH-ului urinar si corectarea lui cu alte medicamente...

Chiar nu exista o explicatie si chiar nu putem preveni in nici un fel aceste situatii dureroase care pentru o persoana de peste 70 de ani duc la o inrautatire drastica a stilului de viata - limitari peste limitari, masa din bucatarie plina de pastile si prafuri? Matusii mele i s-a spus ca totul tine de predispozitia genetica a unor persoane. Deci...acest mare bau bau numit "predispozitie genetica" ajunge sa ne conduca viata. Chiar nu putem face nimic? Suntem complet la voia sortii? Doar sa ne masuram mereu PH-ul urinar, sa nu bem si sa nu mancam decat din acea lista limitata de alimente, toate celelalte fiind complet periculoase pentru noi? 

Am cautat si am citit tot ce am putut din toate materialele de medicina germana si am pus totul cap la cap. Bineinteles ca dr. Hamer are o explicatie si i se cam potriveste matusii mele. Ajungem la conflictele asociate tubului renal colector. In cazul in care o fiinta (animal sau om deopotriva) se afla intr-o situatie in care cantitatea de apa si hrana pe care o are la dispozitie este limitata (sau i se pare ca acest lucru se intampla, conflictul poate fi real sau imaginar), aceste tesuturi se maresc in volum si isi intensifica astfel functiile pentru ca organismul sa se poata descurca cu ceea ce are la dispozitie. Cand conflictul este incheiat, tesutul in exces este eliminat cu ajutorul bacteriilor si rinichiul revine la normal. Daca in organism nu se mai gasesc bacteriile necesare acestui proces de descompunere, tesutul in exces este incapsulat. Acest mod de a reactiona la un dezechilibru nu este specific rinichiului ci tuturor acelor tesuturi care s-au dezvoltat din aceeasi foita embrionara, adica endodermul in acest caz. Plamanii sunt inclusi in aceeasi categorie de exemplu. Nu dau prea multe detalii anatomice, cercetati si singuri.

Si cand un om nu mai are in organism aceste bacterii? Va reamintesc frazele cu care am inceput articolul - "Retineti din start ca persoana despre care va vorbesc a luat cu vreo 9 luni in urma antibiotic pentru o durere de masea"...in plus, din cauza problemelor de stomac adunate de-a lungul anilor mananca putin si nu foarte variat, evita alimentele acre sau fermentate...adica acelea cu bacterii bune.

Revenind la tubii colectori, conflictele care ii afecteaza pe acestia conform descoperirilor doctorului Hamer poarta numele de "conflictul refugiatului" si includ:

- situatia in care am ramas fara bani, serviciu, mancare

- sunt singur pe lume (de ex atunci cand plecam intr-o tara straina unde ne simtim abandonati)

- sunt intr-o situatie in care nu am nici un ajutor

- ma simt abandonat/parasit de toata lumea

- sunt prost ingrijit

- nu sunt iubit

- am pierdut totul

Dupa rezolvarea conflictului, tesutul in exces este destramat si eliminat ceea ce face normala prezenta in urina a puroiului, a sangelui, a globulelor rosii, a proteinelor, urina poate fi tulbure, urat mirositoare.

In cazul in care organismul nu poate destrama tesutul in exces pentru ca nu mai are bacteriile necesare, il incapsuleaza, adica il calcifiaza si il lasa acolo "amintire". 

Si revenind la matusa mea - locuieste singura, petrece mult timp in casa, se simte de multe ori abandonata, fara ajutor, singura iar anul trecut a luat antibiotice pentru ca s-a speriat de durere de dinti. Intelegeti acum cum e cu piatra ei la rinichi?

Si ce e de facut? Pai nu va lasati rudele in varsta singure daca aveti cum, mergeti si ii vizitati des, cereti-le sfatul si ajutorul, faceti-i sa se simta utili, implicati-i cat de mult puteti in viata voastra...si nu ii lasati sa mai ia antibiotice aiurea. Si da, pietrele reapar daca conflictul recidiveaza...

Si am uitat sa adaug ceva...piatra a fost la rinichiul stang. Luand in calcul lateralitatea despre care am tot vorbit in alte articole, partea stanga pentru o mama dreptace (cum e matusa mea) este partea mamei sau a copiilor. Deci conflictul matusii mele a avut legatura cu toate acele persoane incluse in aceasta categorie...

Va pup si sanatate multa,

Geo

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

Infectie urinara - Conflict de marcare teritoriu (real sau imaginar)

    Despre infectie urinara (cistita) am mai scris aici si aici. De data aceasta va voi povesti in detaliu despre prima mea experienta cu infectiile urinare recurente. Am suferit luna de luna timp de doi ani fara sa stiu de ce si cum am scapat de ea. Mi-am explicat situatia ani mai tarziu cand am intrat in contact cu medicina germana. Infectiile urinare au fost cosmarul studentiei mele.

    La scurt timp dupa ce m-am mutat la 150 km de casa pentru a urma facultatea am cunoscut un baiat, primul meu prieten adevarat, dupa ani de zile in care parintii nu mi-au permis decat sa stau in casa si sa invat. Mutarea de acasa si noul prieten au fost pentru ei un soc. S-au speriat foarte tare si au inceput cu insistente sa mai cunosc si alti baieti, sa mai incerc si alte relatii. Am refuzat. Atunci cand gasesti un om bun, nu ii dai cu piciorul doar pentru ca parintii, care nu il cunosc, considera ca la 19 ani nu esti inca apta de a decide daca un om este potrivit pentru tine sau nu. 

    In paralel cu insistentele lor (transformate acum in amenintari, certuri si scandaluri aproape zilnice, atat prin telefon cat si fata in fata cand imi faceam curaj sa merg acasa pt ca aveam nevoie de bani sau sa imi spal rufele) au inceput episoadele de infectie urinara. 2 ani urati din viata mea. 

    Boala se manifesta cu usturimi crunte la urinare si nevoia de a urina non-stop. Mergeam cu groaza la wc-ul din camin, aflat in capatul holului, din 10 in 10 minute ca sa fac 2 picaturi. Evitam sa beau lichide tocmai de frica acelor usturimi.

    Initial am mers la medicul din campus si am primit in urma unei discutii sumare diagnosticul de cistita, plus o reteta scrisa in viteza. Am luat-o si am fost ok in cateva zile. La 2 saptamani usturimile au reparut. A inceput lungul sir de uroculturi si antibiograme. Doua cuvinte care imi dadeau fiori - urocultura si antibiograma. Macar o data pe luna ma trezeam din somn cu dorinta de a urina, mergeam la baie si observam ca usturimile au reaparut. Ma treceau fiori reci pt ca stiam ca a doua zi trebuie sa merg iarasi la urocultura si apoi sa cer antibiograma ca sa vad de data asta ce bacterie am si ce antibiotic sa mai iau.

    La inceput a fost klebsiella, apoi escherichia coli. Iar si iar. Antibiotic, rezolvat situatia, la 2-3 saptamani iar si iar. Urocultura, antibiograma, antibiotic...

    La un moment dat, dupa cateva luni mi-a dat prin cap sa caut solutii naturale. Incepusera farmacistii sa imi recomande si medicamente pt intarirea ficatului dupa atatea antibiotice. Am descoperit merisorul. Cumparam un medicament scump, Urinal, niste pastile rosii. Scump, dar parea ca ma ajuta. Ajunsesem de nu imi lipsea din geanta. Cand aparea usturimea, Urinal si scapam o perioada. Apoi am descoperit tinctura de merisor. Mai ieftina si la fel de eficienta. Nu plecam fara ea de acasa pt ca nu stiam cand ma apuca iar. Imi era groaza de aceste episoade. Nu dormeam noptile uneori de ursturime. Stateam cate o ora sub dus pentru ca acolo puteam sa urinez in liniste cele cateva picaturi si imi era mai bine.

    Medicii au dat vina la inceput pe faptul ca am stat pe ceva rece. Am inceput sa evit sa stau jos, inclusiv pe bancile din parc. Stateam doar daca aveam o haina mai lunga. Apoi pe WC-urile din caminul studentesc, apoi pe dusuri. Poate de acolo am luat vreo bacterie, poate nu sunt bine spalate. Insistau ca femeile sunt mai predispuse din cauza anatomiei. Ma saturasem si de medici, si de explicatii, si de analize...si de toate.

    Dupa vreo doi ani am inceput sa iau spirulina si dupa vreo 2 cure, totul s-a oprit. Eram in al noualea cer. Am recomandat spirulina la toata lumea...acum stiu explicatia si v-o spun si voua. Nu era spirulina ci situatia mea familiala...dupa doi ani in care parintii mei mi-au facut viata un chin cu insistentele de a renunta la prietenul meu, dupa injuraturi, certuri, au fost de acord intr-un final sa il cunoasca. Da, nici macar nu il cunosteau, dar erau convinsi ca nu e bun pt mine pentru ca nu este student si pentru ca nu avea avere. In cazul in care erati curiosi, a facut saracul si facultate sa scape de gura lor, avem si avere...si avem si 20 de ani impreuna deja :)

    Dupa ce ai mei au fost de acord sa il cunoasca, l-au acceptat si au incetat scandalurile, imediat s-au oprit si infectiile mele urinare. Si nu am mai avut probleme de atunci.

    Acum explicatia - in natura animalele isi marcheaza teritoriul prin urinare, fie el unul nou, fie unul vechi pe care doresc sa isi arate autoritatea si suprematia. Oamenii, desi fiinte cu alt nivel de constiinta, la nivel biologic actioneaza identic. Infectiile urinare sau cistita, pentru ca in general e cam acelasi lucru, arata dorinta de a ne marca teritoriul. Fie el un teritoriu nou, fie unul in care simtim ca ne este stirbita autoritatea. Insistentele si scandalurile parintilor meu erau pentru mine o incalcare a teritoriului meu, a deciziilor luate de mine, a autoritatii mele si aparitia periodica a simptomelor aratau faptul ca acel conflict inca era activ.

    Ce sa faceti voi daca aveti infectie urinara:

1. Beti cat mai multe lichide, nu ca mine. Eu evitam lichidele pt ca me temeam sa urinez. Beti ceaiuri - coada calului, matase de porumb, cozi de cirese. Beti tinctura de merisor. Ajuta mult la usturime. In paralel puteti sa va asigurati ca aveti suficiente minerale si vitamine (pt ca lichidele multe mai elimina din acestea). Mancati sanatos si bogat.

2. In paralel analizati sursele conflictului vostru. Ce va incalca teritoriul la modul real sau imaginar. La modul real este posibil sa fie cineva nou la voi in casa (poate mama sau soacra s-au mutat cu voi si fac cam prea multa ordine in regulile voastre, ceea ce nu va place, poate locuiti cu parintii si mama cotrobaie prea des prin camera voastra, poate aveti colegi noi la munca si acestia nu va respecta sau va iau din atributii, poate un vecin a intrat pe terenul vostru, va dau cateva exemple de incalcare a teritoriului, voi stiti ce se aplica la voi). La modul imaginar este posibil ca cineva sa va incalce autoritatea, poate sotul nu va ia in seama deciziile, poate altii va impun cu forta parerea lor (cazul meu cu parintii care insistau sa ma despart de prieten). 

3. Dupa ce identificati cauza, rezolvati-o. Indepartati intrusii din teritoriul vostru si simptomele vor disparea la scurt timp.

Si inca un ultim detaliu, apropo de bacteriile gasite la mine in antibiograma. Asa cum pompierii nu sunt cei care au pornit un incendiu ci ei sunt acolo sa il stinga, asa explica si NMG faptul ca nu bacteriile au declansat o boala ci ele sunt acolo pentru a echilibra tesutul. Nu E.coli mi-a provocat infectia ci ea era acolo pentru ca este mediul ei normal de trai si dezechilibrul provocat de conflictul meu o atragea acolo in numar mai mare sau o ajuta sa se inmulteasca.

Ah...de ce sunt femeile mai predispuse? Nu din cauza anatomiei ci din cauza felului lor de a fi. Sunt mai usor afectate decat barbatii de incalcarea teritoriului, de scandaluri, de certuri, de vorbe urate, de persoane autoritare care se impun cu forta...si deci fac mai usor conflict de incalcare de teritoriu.

Si legat de fazele conflictului - in faza activa nu doare si nu ustura. Tesutul se subtiaza pentru a permite unei cantitati cat mai mari de urina sa treaca pentru a marca eficient teritoriul. In faza de vindecare cand tesutul este refacut, atunci apare durerea. Deci eu treceam intai prin conflict, apoi vindecare, apoi iar conflict cand vorbeam cu ai mei, apoi iar vindecare cand plecam de acasa. Si tot asa....

Sanatate multa tuturor. Sper ca acum situatia este clara apropo de infectiile urinare sau cistita.

Geo 

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318