Diaree fulger si durere de picior

Cum ma "tratez" eu cand ma doare ceva? Pai cum altfel decat cu "medicamentele din fotografie" - cartile mele de Noua medicina germana care ma ajuta sa inteleg ce am patit, ce inseamna simptomele pe care le am. Ultima problema - diaree fulger (care nu m-a ingrijorat deloc pentru ca era de asteptat) si o durere de picior - pulpa piciorului stang (durere pe care o am de vreo 2 ore si ma astept sa ma mai tina asa pana spre seara). Iata povestea...

Ieri am fost cu baietii si cu un grup de cunostinte sa vedem un teren. Frumos, soare, peisaj frumos, la padure, am cules bureti, ne-am plimbat, am revenit acasa spre dupa-amiaza cu o plasa mare de bureti, veseli si relaxati.

Am gatit buretii si rupti de foame cum eram i-am "devorat" la propriu. Bureti cu usturoi, mamaliguta...copilul a terminat buretii din farfurie si si-a mai pus singur cateva linguri pe care le-a mancat imediat. Ne-am culcat la vreo 4 ore dupa, toate bune si frumoase.

Azi dimineata, copilul se trezeste tarziu, pe la 10.30, vine la mine in camera cealalta si se mai culca langa mine inca o ora, pana la 11.30. Cam neobisnuit, dar am pus-o pe seama oboselii din ziua precedenta si nu mi-am facut griji.

Cand s-a trezit, moale, palid, galben tot, apatic, abia vorbea. Il intreb daca-l doare ceva - nimic. Il intreb daca ii e rau, daca ii vine sa vomite - cica nu. Mai patisem asa intr-o seara cu ceva timp in urma cand a mancat carne tarziu si s-a culcat imediat - carnea nu s-a digerat ca lumea si dimineata s-a trezit la fel de palid, a vomat, apoi si-a revenit.

Acum nimic...nu-l durea nimic, zicea ca nu ii e rau, dar palid, moale, apatic...m-am bucurat ca a cerut de mancare. S-a impiedicat de vreo 2 ori pana sa ajunga la masa, a reusit sa manance o felie de paine cu niste zacusca usoara de peste facuta de noi in casa fara ulei. A cerut sa mearga iar in pat - l-am vazut asa lat m-am cam ingrijorat. Ma gandeam ca e de la bureti, ca nu i-o fi digerat ca lumea pentru ca a mancat multi si cu pofta. Speram sa vomite, dar nu a vrut. I-am mai dat niste apa, niste lapte...

La un moment dat am simtit ca ma apuca pe mine diaree - asa din senin. Nu stiam ce sa fac - sa ma duc la baie sau sa stau langa el. Mi-a zis ca e mai bine, i-am promis ca ma intorc repede sa spunem povesti, l-am vazut cat de cat mai animat si m-am grabit afara la baie. De ce diaree? Diaree (ca si voma) apare atunci cand primesti o "imbucatura toxica", reala sau imaginara, pe care corpul se grabeste sa o elimine. In cazul meu, copilul bolnav a fost imbucatura toxica puternica primita. Corpul s-a grabit sa o elimine.

Am revenit repede langa el, am spus povesti vreo 2 ore timp in care a mai baut apa si lapte. Am incercat sa-i atrag atentia la poveste, sa-l fac curios, sa-l vad atent. Dupa 2 ore, i-a revenit culoarea in obraji, a vrut sa manance, a fost vizibil mai bine. A mancat, apoi a pornit la joaca, si-a revenit aproape de tot. Toata povestea a durat vreo 4 ore.

La 5 minute dupa ce l-am vazut bine m-a apucat DEODATA durerea de picior - pulpa de la piciorul stang - muschiul as zice, nu stiu daca si osul. O durere enervanta, surda, in toata pulpa piciorului, am tendinta sa schiopatez putin. Cum se explica?

Partea stanga: pentru o persoana dreptace ca mine partea stanga este partea mama-copil; partea dreapta este a partenerilor, persoane chiar si animale pe care le consideram parteneri. La stangaci e invers. Cum se explica si cum tineti minte treaba asta?  O mama dreptace isi tine copilul in partea stanga in brate ca sa aiba mana dreapta libera. Deci pentru mine afectiunile de pe stanga se refera la copilul meu, la mama mea sau la persoane sau chiar animale de companie pe care le consider ca pe copiii mei. Deci...durerea pe partea stanga trebuie sa fie legata de copil, de situatia lui de mai devreme.

Ce inseamna durere la muschi? Conflict de devalorizare - adica nu ma simt in stare sa fac ceva, nu am reusit sa fac ceva, nu sunt multumita de cum am realizat ceva din punct de vedere motric - nu am reusit sa alerg destul de repede undeva de ex.  In timpul conflictului activ are loc necroza muschilor (la nivel celular bineinteles si putin sesizabil pentru un conflict de doar 4 ore) iar in faza de vindecare (cum eram eu pentru ca celui mic ii trecuse starea de rau si durerea de picior m-a luat imediat ce l-am vazut pe el bine) muschii se refac. Durerea apare pentru ca organismul "testeaza" terminatiile nervoase din zona pentru a vedea daca totul a fost reparat bine. Muschii vor fi mai puternici dupa aceasta "procedura" pentru a permite ca data viitoare sa ne descurcam mai bine in situatia conflictuala data, adica sa ne miscam mai repede, sa alergam mai repede. 

In situatia mea concreta - cred ca se refera fie ca mi se parea ca nu ma intorc/alerg destul de repede de la baie si copilul bolnav sta singur (deci conflict care a declansat alt conflict), fie ca nu ma descurc destul de bine in a-l ajuta sa ii treaca mai repede boala.

Situatia mea acum si ce fac? Pai cum ce fac? Scriu pe blog si astept sa-mi treaca :) Nu iau nimic, ma gandesc la altceva si astept ca muschiul sa devina mai puternic.

Zi faina tuturor,

Geo

UPDATE: inca doua ore mai tarziu mi-a trecut piciorul de tot. Cam cat a tinut faza activa, tot cam atat si faza de vindecare.

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

Jumatate de corp amortita

Acum ceva vreme va povesteam de perioada 2007-2009 cand am lucrat intr-o minunata multinationala si m-am ales cu miopie. Daca n-ati citit, gasiti detaliile aici. La vremea aceea eram convinsa ca mi se trage de la stat prea mult la calculator. Total gresit...

Astazi va povestesc insa de un alt conflict constientizat de curand, situatia care m-a si impulsionat sa plec de acolo. Am rezistat 2 ani intr-un mediu toxic, alaturi de un manager veritabil vampir energetic care avea nevoie ca macar o persoana din birou sa se afle in pragul sinuciderii ca sa se simta fericita si implinita. Ne tinea in suturi cate 2-3 saptamani-o luna, apoi ne dadea ragaz sa ne recapatam energia timp in care era altcineva la rand. Presiune la greu, telefoane la orice ora din zi (a ma suna la 6 dimineata sa ma intrebe ceva vital era ceva normal, a nu raspunde iti asigura inca o luna de "distractie" ca "favorita"), rapoarte urgente inventate la ora 17.00 si multe altele pe care nici nu vreau sa mi le amintesc. Nu stiu decat ca eram la pamant, plangeam in drum spre serviciu, plangeam la intors, ma trezeam noaptea si ma gandeam ce ma asteapta a doua zi si ma gasea sotul plangand singura in baie. Copil prostut...eu, nu el. A fost o lectie dura, urata, trista dar care m-a intarit incat acum cu greu ma mai las intimidata de cineva si cu greu stau pe margine atunci cand am dreptate. Am inghitit prea multe acolo.

Revenind la amorteala, cu aproximativ 1-2 luni inainte de a pleca de acolo a inceput sa-mi amorteasca toata partea stanga - capul, trunchiul, mana si piciorul, doar stanga. Le puteam folosi, dar le simteam mereu amortite, parca nu erau ale mele. Medicul de familie s-a speriat cand a auzit prin ce trec si de frica unui atac vascular/cerebral, ma rog nu mai stiu de care, oricum ceva grav, m-a trimis sa fac un control la neurologie si un RMN. Mi-a spus ca asemenea afectiuni nu prea sunt obisnuite la persoane atat de tinere (aveam 28 de ani), dar nu se stie niciodata.

M-am dus intai la neurologie. Am stat vreo jumatate de ora timp in care mi-au tot verificat reflexele cu ciocanelul, mi-au plimbat o cheie pe talpa...nu simteam decat partial ce imi facea doctorita. Ea sustinea ca totul e ok si  nu am nimic. Eu...ca nu simt decat in parte atingerile, undeva la 50% din senzatiile normale...

La RMN aveam programare gratuita la mai multa vreme dupa, asa ca am mai amanat. La cateva zile eram la un targ de locuri de munca - sute de oameni, caldura, haos, nu mancasem nimic - mi s-a facut negru in fata ochilor, am simtit nevoia sa ma asez ca sa nu cad din picioare. Mi-am cerut voie de la draguta de sefa sa plec acasa (prin sms ca ea nu "servea" asemenea evenimente) si l-am sunat pe sot.

Sotul cand a auzit ce-i cu mine, m-a luat pe sus si m-a dus la RMN. Cu plata. Costa destul de mult pentru bugetul nostru de atunci, dar nu s-a lasat pana nu a gasit o clinica unde puteam merge pe loc. La RMN, dupa 45 de minute de "fiert in cuptor",  totul in regula. Acela a fost momentul in care am decis impreuna sa imi depun demisia. Am luat un concediu medical, am trimis demisia si am decis sa nu mai calc pe acolo, indiferent de amenintarile privind modul de incetare al contractului. Am fost amenintata sa vin sa predau imediat telefonul de serviciu, altfel vine politia acasa la mine sa-l ia. A fost ultima picatura.

Dupa demisie amorteala mi-a trecut la scurt timp; nu mai tin minte cat exact, dar nu imi amintesc sa ma mai fi suparat prea mult.

Si acum concluziile - ce inseamna corpul amortit? Intotdeauna am fost sigura ca afectiunea mea e legata de presiunea imensa de la munca, dar abia de curand, citind materiale de NMG, mi-am explicat.

Conflictul se numeste conflict de separare senzoriala. A nu putea simti cu pielea o persoana sau ceva anume SAU dorinta de separare de cineva/ceva de la care nu dorim atingere. Amorteala este faza activa a conflictului.

Bun...si la mine de ce toata partea stanga? E foarte simplu - pentru ca eram in birou asezata cu masa in dreapta sefei mele. Ea era in stanga, putin mai in spate ca sa poata vedea mereu ce am pe monitor la calculator. Pusesem intre mine si ea un dulap de metal cu acte, dar ma ajuta prea putin pentru ca o stiam mereu acolo, in stanga mea, cu ochii mereu pe mine. 

Deci, amorteala este conflict activ. Asta inseamna ca atunci cand simtiti amorteala trebuie sa va ganditi de cine doriti sa va separati sau de cine nu va puteti apropia. Apropierea sau separarea dorite vor rezolva cel mai probabil conflictul.

Sanatate multa tuturor,

Geo

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

Durere puternica si intepaturi in urechea stanga - otita sau ce-o fi...

Acum vreo 3 luni mi-a trimis o amica seria de carti Cedrii sunatori ai Rusiei de Vladimir Megre, carti care au avut un impact foarte puternic asupra mea. In cele 10 volume se regasesc explicatii si solutii de pus in aplicare cu privire la problemele actuale ale omenirii si cum se pot intoarce oamenii la origini, in acele vremuri cand totul era in armonie pe Pamant.

Din dorinta de a impartasi cat mai multor oameni ce am citit, am creat un grup pe Facebook (Vatra de familie (Iasi)), grup de actiune in care facem schimb de experienta si implementam putin cate putin ideile din acele carti.

Tratamentele naturale in gradina se incadreaza in categoria planului nostru de actiune. Astazi, soare fiind, am decis sa stropesc cu macerat de pelin pomii care au fructificat (impotriva viermilor) si in dointa de a explica si celor din grup "marea mea isprava" am facut poze cum stropeam pomii cu pompa. Sotul, vazand ce fac, s-a amuzat de ceea ce faceam si mi-a zis ca seman cu individele acelea (nu a zis pitipoance, dar nu mai avea mult) care isi fac selfie-uri peste selfie-uri si isi pun pe Facebook unghiile cu gel si cafelele pe care le beau la mall. M-am bosumflat si i-am explicat ca ceea ce fac eu este diferit - eu nu ma laud cu ultimele fite ci incerc sa invat lumea (multi nici nu au auzit) cum sa foloseasca tratamentele naturale in gradina. Mai ales ca eu nu-mi faceam poza mie ci pomului pe care il stropeam cu pompa.

Mi-am vazut de treaba in continuare, dar remarca m-a afectat mai tare decat credeam. La vreo ora, dupa ce am terminat de stropit, mi-am dat seama cat de tare ma doare urechea stanga. Aveam si intepaturi puternice, si pulsatii si jena cand deschideam gura in dreptul maxilarului. Imediat ce mi-am dat seama, am inceput sa ma gandesc ce am patit. Ce am auzit de m-a deranjat atat de tare incat sa ma doara urechea in asa hal? Si asa deodata...

In 5 minute mi-am amintit de remarca cu pitipoancele care-si fac selfie-uri si intepaturile cu tot cu pulsatii s-au oprit pe loc. Am alergat sa-i spun si lui. Nu-mi venea sa cred. Mai aveam o jena in zona maxilarului cand deschideam gura, senzatie care a disparut cam la o ora dupa.

Explicatie: durerile puternice de urechi apar:
-URECHEA STANGA: atunci cand ai auzit ceva neplacut, ceva care te-a deranjat, zgomote, barfa, o veste rea, etc
-URECHEA DREAPTA: atunci cand iti doresti sa auzi foarte mult ceva si nu auzi

Durerea apare in faza activa a conflictului si lamurirea cat mai rapida a situatiei face ca totul sa se termine fara urmari. Antibioticele in acest caz nu fac decat sa apara recidive (pt ca nu s-a rezolvat conflictul si doar au fost eliminate simptomele), recidive urate care se pot termina cu perforarea timpanului sau chiar surzenie. Deci, lamuriti conflictul din timp si mai ales invatati NMG pentru ca la boala sa stiti cum sa actionati!

Mai gasiti o situatie de durere la ureche povestita aici si inca una aici.

Multumim, dr. Hamer!

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

Arsuri la stomac

Atunci cand suferi de arsuri la stomac ti se spune ca esti bolnav, ca este BOALA de reflux gastrointestinal, ca ar trebui sa eviti alimentele grase, carnea tocata, cafeaua, alcoolul, alimentele din carne, citricele, rosiile, branza, usturoiul, ceapa, bla bla bla bla...nici nu ma mai obosesc sa va scriu tot ce se gaseste pe internet despre aceasta "boala crunta". Mananci paine goala, bei apa, bagi un pumn de pastile, speri si te rogi sa iti treaca si sa te "insanatosesti" cat mai repede :) Preventiv, iti iei si temperatura, nu cumva sa fie ceva mai grav :)

MAI BINE VA SCRIU PERSPECTIVA NOII MEDICINE GERMANE, perspectiva care la mine se tot confirma de mult timp incoace. Aici aveti un articol scris anterior cu aceeasi explicatie.

Iata inca o situatia in care am suferit de aceasta "crunta boala" vreo 10 minute: azi dimineata vine un vecin pe la noi. Ii dam o cafea, mai stam la vorba in gradina la umbra. Din vorba in vorba, vecinul ne aminteste ca urmeaza sa se toarne pe la noi pe strada asfalt. Stiam de vreo saptamana cand un individ de la Primarie umbla prin sat sa anunte lumea. Ne mai spune ca proiectul e facut de fostul primar si ca traseul asfaltului este "gandit" in asa fel incat sa treaca strategic pe la toti cei care la vremea respectiva erau "cineva" in primarie.

Eu nu imi doresc asfalt. Asfaltul presupune sa imi fie distrusi copaceii pusi in afara gardului, inseamna caldura vara, mizerie, haos, galagie cu sapaturile, etc etc. Tot mediul meu frumos, linistit, natural de strada laturalnica se duce pe apa sambetei pentru mofturile unor indivizi care si-au propus sa modernizeze strada mea cu forta. Sa nu va mai spun ca o vecina, cu sotul bolnav este disperata ca pe ea o obliga sa isi mute gardul pe banii ei.

IMEDIAT CE S-A DESCHIS SUBIECTUL ASFALTULUI, AM SIMTIT CUM URCA SUCUL GASTRIC PE GAT SI MA ARDE. Rau de tot. Imediat ce am constientizat si m-am calmat, mi-a trecut. Imediat ce uitam sa ma calmez si imi imaginam masinile cu asfalt si indivizii de la primarie mandri ca ne-au modernizat si stresati sa ajunga asfaltul si la ei la poarta cat mai repede, ma lua iar cu arsuri - abia stateam de durere. Am baut apa sa-mi mai treaca. Cum s-a terminat discutia despre asfalt, mi-am propus sa ma calmez si mi-a trecut si arsura. Acum, pe masura ce scriu si imi amintesc, ma ia iar :)

Deci...arsurile stomacale sunt faza ACTIVA a unui conflict de FURIE. Ce puteti face? Sa va relaxati in primul rand. Le puteti controla intensitatea calmandu-va...daca puteti. Daca nu, beti apa, mancati paine uscata, intelegeti ca doar de voi depinde sa va treaca si calmati-va totusi :)

Sanatate,
Geo

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

Stranut repetat - conflict de adulmecare intens rezolvat rapid PLUS Greata

Luni ne-am intors de la Bacau de la parinti. Ca sa scutim vrem 30-40 de km spre casa, am ales un drum peste un deal abrupt. La coborire drumul era OK. La urcare cu masina incarcata, cu copil, caine, iepure, cu un sac de grau, cu un stup in portbagaj, pe pietris, era imposibil de urcat. Stricam masina, asa ca sotul a decis sa o ia pe langa deal pe un drum de pamant, necunoscut.

Avand experienta neplacuta a unui drum pe Transalpina neasfaltata de acum cativa ani, cu masina de oras, pe ploaie, unde am ajuns dintr-o prostie, mi-au revenit toate senzatiile de cosmar de atunci. Asa ca, am mers pe mana sotului. Nu era drumul ud, dar era pe seara si plouase cu vreo saptamana inainte asa ca nu stiam in ce stare este mai sus spre varful dealului si daca vom reusi sa urcam...de dat inapoi era aproape imposibil.

Am stat lipita de scaun jumatate de drum (vreo 10 minute) pana ne-am oprit la niste santuri destul de adanci. Am coborit sa vedem ce e mai sus si sotul a decis ca e OK. Eram atat de stresata incat n-am mai putut urca in masina. Simteam ca trebuie sa merg o bucata pe jos altfel vomit - ma luase cu greata deodata.

Am urcat pe jos vreo 50 de metri, sotul a trecut cu bine peste santuri, m-am urcat iar in masina si totul a decurs fara incidente.

Imediat ce am coborit dealul si am ajuns la asfalt m-a apucat o serie de stranuturi repetate, vreo 5-6 la rand de nu le mai puteam opri :) Greata mi-a trecut la vreo 15 minute mai tarziu.

Explicatie:
Greata - imbucatura toxica pe care corpul vrea s-o elimine (fizica sau imaginara), similar diaree. In cazul meu nu mi-a picat bine faptul ca trebuie sa mergem pe un drum necunoscut, ma vedeam innoptand in padurea care era langa deal, blocati undeva pe la jumatatea drumului, cu copil si masina incarcata.

Stranut - rezolvarea unui conflict de adulmecare. Nu a mai fost insotit si de muci pt ca a fost un conflict de foarte scurta durata (aproximativ 30 de minute). Din momentul in care am vazut ca nu putem urca dealul pe drumul pietruit, am inceput sa adulmec pericolul. Am adulmecat pe toata durata drumului de la urcare si m-am linistit abia in momentul in care am ajuns jos, pe partea cealalta.

Daca nu stiam NMG as fi zis ca ma ia o raceala si ca am mancat mancare grea la Pasti :)

Sanatate multa tuturor,
Geo

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

"Raceala" cu un singur simptom - copil mic

Conform Noii medicine germane conflicte diferite afecteaza tesuturi diferite. In general atunci cand vorbim de "raceala" asociem simptome precum tuse, muci, febra, toate generate de frig, "curent", virusi sau alte vietati periculoase. Total gresit! Conflicte diferite afecteaza tesuturi diferite! 

Atunci cand copiii au muci, este vorba despre un conflict. Cand apare si tusea, vorbim de cu totul alte tesuturi si cu totul alte conflicte. Cu febra sta treaba la fel. Cand apare otita, nu e vorba nici de muci, nici de raceala, ci de cu totul altceva...cautati articolele mele despre otita. Urechea stanga este afectata de un conflict diferit fata de cea dreapta.

O sa va povestesc acum de un episod de "raceala" pe parcursul caruia ne-am confruntat cu muci si atat. Si asta pentru ca am avut grija sa nu generam alte conflicte. Am scapat de tuse pentru ca am stiut cum sa ne ferim de ea. Iata...

Cand cel mic avea un an si 3 luni, de Craciun ne-am gandit sa facem vizite pe la rude. O greseala destul de mare la aceasta varsta cand un copil are nevoie de cat mai multa monotonie in mediul lui. Am pornit din Iasi, am facut un drum de 2 ore cu masina, ne-am oprit la bunici in Bacau, am stat o noapte, am mers apoi la o verisoara care are 2 copii mai maricei nitel decat al nostru, sa se mai joace gandeam noi, am stat acolo cateva ore apoi ne-am pornit spre Slanic Moldova unde aveam de gand sa stam vreo 3 nopti. Un drum lung, plin de noutati pentru copil.

O sa va reamintesc ce inseamna conflictul de adulmecare - in salbaticie animalele adulmeca orice lucru sau mediu nou pentru a se asigura ca este sigur. Pentru a optimiza adulmecarea si strangerea de "informatii olfactive" mucoasa nazala se ingroasa. Atunci cand animalul s-a asigurat ca totul este in regula, celulele aparute in plus sunt eliminate - acestea formeaza mucii, atat de temutii muci plini de virusi, bacterii si microbi :). Oamenii, ce surpriza!, fac la fel, doar ca inconstient iar copiii mici cu atat mai mult. Daca avem ratiune, asta nu inseamna ca procesele noastre biologice sunt total diferite de cele ale celorlalte vietuitoare. Cu cat adulmecarea dureaza mai mult, cu atat si mucii vor fi mai multi.

Al nostru copil a tinut-o vreo 3 zile intr-o adulmecare continua. Abia cand am ajuns la Slanic Moldova, in a doua zi de stat acolo, s-a declansat "raceala". Mucii curgeau rauri, nas infundat si cam atat. Nu avea nici febra, nici tuse, nimic altceva. Starea generala buna - manca, era vesel, dar nasul era in centrul atentiei. Ne concentram pe a-l pastra mereu curat. Nu stia sa sufle nasul, il curatam noi cu servetele, cu betisoare, cu pompita, desi uneori era clar ca nu ii place, inclusiv noaptea. Din fericire a suportat asa saracul.

Daca nu i-am fi curatat nasul ar fi inceput imediat sa tuseasca - tuse plina. De ce? Tusea plina este urmare a unui conflict de sufocare, provocat de cele mai multe ori de imposibilitatea de a respira din cauza mucilor. De asta am scapat. Mucii au tinut inca vreo 2 zile cat am stat acolo plus inca vreo 2 acasa si asta a fost toata "raceala".

Reamintesc conflictele asociate de regula simptomelor clasice ale "racelii" - cititi aici mai multe detalii.

Febra - "vreau sa scap din situatia asta, de aici"

Tuse seaca - sperietura sau conflict de ingrijorare pentru teritoriu, tesuturil afectate sunt diferite.

Otita - urechea stanga (ma deranjeaza ce aud/am auzit), urechea dreapta (vreau sa aud ceva anume si nu aud). Durerea apare in faza de conflict activ spre deosebire de celelalte unde boala apare cand conflictul a fost rezolvat. Antibioticul intrerupe procesul determinand organismul sa se concentreze pe eliminarea chimicalelor. De asta trec simptomele. Pentru ca conflictul nu a fost rezolvat, simptomele vor reveni cu si mai multa forta dupa ce chimicalele au fost eliminate. De asta unii copii fac otita dupa otita. Pentru ca s-au "tratat" simptomele, nu cauza. Imediat ce apare durerea, trebuie stabilita cauza - adica discutat cu copilul sau in cazul in care este mic (cum a fost cazul meu in articolul despre otita la urechea dreapta) mama sau cei care au stat cu el trebuie sa se gandeasca foarte serios la ce s-a intamplat cu el in ultimele ore sau zile. Conflictul rezolvat imediat nu lasa nici un fel de urmari. Conflictele "tratate" cu chimicale unde boala revine iar si iar pot duce la urmari grave incluzand surzirea sau perforarea timpanului care este necesara pentru eliminarea puroiului adunat.

Amigdalita - conflict de imbucatura (stanga - nu-mi place imbucatura primita - poate fi reala sau fictiva; dreapta - nu primesc imbucatura pe care mi-o doresc)

Durere de cap - ma simt atacat, din fata, spate, etc, in functie de localizarea durerii

Va recomand sa urmariti documentarele din partea dreapta a paginii - cel de 4 ore si cel al Crinei Veres. Pentru a discuta propriile voastre conflicte si pentru materiale suplimentare, puteti sa accesati grupul de Facebook, mentionat tot in dreapta. Mai aveti o carte in format pdf care se adreseaza celor avansati in special, tot in partea dreapta. De ce se adreseaza celor avansati? pentru ca include foarte multe notiuni de anatomie. Oricum, de oriunde ati incepe sa studiati, va recomand sa o faceti. 

O seara frumoasa tuturor,

Geo

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318

Miopie

Din 2007 pana in 2009 am lucrat intr-o multinationala din domeniul automotive. Era primul meu job intr-o astfel de companie. Aveam mari asteptari si de la mine si de la ei; era marea mea rampa de lansare in lumea adevarata corporate la care visam de atatia ani si pentru care am facut atatia ani de scoala.

Era intr-adevar o lume extraordinara care se potrivea cu ambitiile mele de la vremea respectiva. Aveam 26 de ani, voiam sa fiu un mare manager, sa arat de ce sunt in stare, sa castig multi bani, sa am responsabilitati, sa "stralucesc". Din pacate planurile mele de "stralucire" :) nu se potriveau cu ale manageritei mele, o individa ciudata, cand vesela, cand nervoasa, cu schimbari bruste de stare care acum radea de rasunau holurile, cand urla de fugeau toti din calea ei.

Eram intr-o alerta continua. Cand nu ne raspundea la cele mai marunte intrebari si se facea ca nu ne aude desi eram la 2 pasi de ea, cand se trezea comentand la discutiile noastre din birou, desi nu era implicata, asa din senin cand i se parea ca ceva nu vorbim bine. Isi pusese o banda adeziva pe covor in fata biroului, banda de care nu avea voie sa treaca nimeni pentru ca mereu lucra la ceva confidential. La orice incalcare a benzii urla de rasuna cladirea. Ajunsesera angajatii din fabrica sa ne chema afara din birou pe hol sa ne roage ceva numai sa nu mai intre acolo de groaza.

Ne suna la telefon si ne teroriza non stop, ne suna in zile si ore total nepotrivite ca sa testeze daca suntem pe faza si raspundem. In caz contrar erai mancat si se dezlantuiau furiile asupra ta cu saptamanile. Dimineata intra ca o frutuna, nu saluta, isi arunca laptopul pe birou si se apuca de lucru. Aveam sedinte in care dadeam socoteala pentru toate greselile de la Adam la Noe si tot neamul lor cel adormit. Nu mai insist. Era genul de persoana care se hranea cu energia negativa din birou pe care o producea continuu legandu-se in permanenta de macar una dintre noi si facandu-i viata un calvar. Trebuia sa fii mereu in garda, sa iei telefonul cu tine si la WC, sa dormi acasa cu el sub perna, sa fii mereu disponibil la orice ora din zi si din noapte cand ii tuna ei, normal ca inclusiv si in concediu (imi amintesc ca eram pe Transfagarasan si ii dadeam lamuriri prin telefon cum sa gaseasca o copie dupa buletinul unui angajat, desi angajatul era in fabrica disponibil,  desi avea parola de la calculatorul meu unde erau scanate, desi avea cheie de la dulapurile cu acte).

Ma rog...ideea este ca am dezvoltat acolo miopie, de a stresul de a sta mereu in garda, de a nu sti din ce parte si cand ma loveste urmatoarea data. Dupa cum se vede din articol, este clar ca inca ma macina conflictul, miopia s-a mai atenuat, dar inca mai am probleme.

Explicatia pentru miopie: atunci cand stam mereu in garda, cand ne paste un pericol si nu stim de unde si cand va aparea, cand atacatorul apare din spate sau din lateral si nu il vedem bine (biroul ei era in stanga mea mai in spate si nu vedeam mereu ce face - pusesem un dulap intre ea si mine cu acte, dar tot nu ma simteam in siguranta).

Explicatie biologica: Cand conflictul s-a incheiat se produce intre retina si sclera ochiului un edem care poate duce la desprinderea retinei, mai mult sau mai putin observabil. In cazul in care conflictul recidiveaza (ceea ce era la mine cazul zilnic) de mai multe ori, se ajunge la alungirea optica a ochiului din cauza ca intre retina si sclera apare un  strat mai gros care este rezultatul reparatiilor repetate.

Deocamdata problema s-a atenuat, dar inca persista - acum 5-6 ani nu ma bazam sa urc la volan fara ochelari pentru ca nu vedeam ca lumea semafoarele la distanta. Cred ca voi scapa de problema doar atunci cand acea perioada neagra va fi definitiv in urma.

O zi frumoasa tuturor,

Geo

--------------------------

 Vă recomand un scurt curs pentru începători în engleză:

https://www.udemy.com/course/new-german-medicine/?referralCode=C36CC2DEF701A1364318